Deficitul balanței comerciale pe primele patru luni ale anului în curs a fost de 2.018,1 milioane euro, mai mare cu 14,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2014.
Exporturile au crescut în aprilie față de aprilie anterior cu 4,9%, în timp ce importurile au avansat cu 9,4%, ceea ce a determinat o dublare a deficitului față de prima lună a anului.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile realizate s-a redus la de 93,7%, valoare apropiată de cea consemnată pentru 2014.
De reținut, însă, creșterea continuă a deficitului lunar înregistrată de la începutul anului, tendință care va trebui stopată dacă vrem să păstrăm rezultatele relativ bune din schimburile externe.
Ponderea exporturilor către statele din zona UE a fost de 74,1% din totalul exporturilor, în timp ce 77,2% din importuri s-au făcut pe aceeași relație externă, cu observația că decalajul între cele două ponderi este în scădere.
Rezultatul schimburilor cu statele membre a fost de 105% raportat la deficitul total.
Pe relația non-UE, exporturile au depășit importurile și au îmbunătățit rezultatul total (+5% raportat la sold).
Dacă se face raportarea la situația din 2014, modificarea deficitului înregistrat cu statele partenere din UE (+3,3%) se încadrează în așteptările generate de ritmul de creștere economică.
În schimb, pe relația non-UE, excedentul s-a redus considerabil (-65%) și se îndreaptă rapid spre dispariție dacă actualul ritm de reducere se va menține.
Fapt îngrijorător, acest lucru s-a produs în pofida deprecierii semnificative a leului față de dolarul american (circa 27%, de la o medie de 3,23 lei/dolar SUA în aprilie 2014 la 4,09 lei/dolar SUA în aprilie 2015), depreciere care ar fi fost de natură să sporească cumpetitivitatea prin preț a produselor românești pe piețele din afara UE.
În structură, trebuie subliniate poziția net excedentară pe segmentul livrărilor de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate, care reprezintă 70% față de deficitul consemnat și explică performanța gradului de acoperire.
Alte produse manufacturate aduc și ele un plus în comerțul exterior, la fel ca și produsele agroalimentare, băuturile și tutunul, multă vreme aflate în domeniul negativă.
Situația rămâne îngrijorătoare la capitolul produse chimice și produse conexe, unde deficitul reprezintă 93% față de cel înregistrat pe total și explică aproape integral soldul negativ din comerțul exterior.
Pe segmentul de combustibili minerali, lubrifianți, etc., se mai adaugă aproape o cincime din deficitul comercial.
Practic, industria grea asigură echilibrarea balanței comerciale pe partea bunurilor manufacturate de larg consum, incluzând aici și produsele agroalimentare, băuturi și tutun. Pe segmentul materiilor prime suntem aproape de echilibru, în pofida clamatelor exporturi exagerate de masă lemnoasă.Ceea ce ne trimite rezultatele din comerțul exterior în zona negativă îl constituie petrochimia.
Pe partea produselor chimice, nu s-au mai făcut investițiile necesare în tehmologii moderne și în protecția mediului la standardele impuse de UE ( aici și-a spus cuvântul modul defectuos de privatizare), după care producția la nivel regional a fost optimizată în alte state. A fost suficient pentru a i se creea României, țară altminteri cu tradiție în domeniu, un sursă cronică de deficit în comerțul exterior și, implicit, de presiune pe cursul de schimb.
Pe partea carburanților și lubrifianților, rămâne o adevărată enigmă din perspectiva resurselor și a capacităților de producție de care dispunem, cum se face că importăm cu peste 40% mai mult decât exportăm.
Temă de reflecție pentru guvernanți, mai preocupați de evaluarea democrației decât de evaluarea economiei.
