Deficitul bugetar pe T1: Un desen al veniturilor și cheltuielilor care au tras balanța puternic în teritoriul negativ - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Deficitul bugetar pe T1: Un desen al veniturilor și cheltuielilor care au tras balanța puternic în teritoriul negativ

28 aprilie, 2020

Bugetul general consolidat a consemnat după primele trei luni din anul 2020 un deficit de aproximativ 18 miliarde lei, echivalent cu 1,67% din PIB estimat pentru anul în curs. În contextul epidemiei de coronavirus, care a afectat finanțele publice în partea a doua a lunii martie, după instituirea stării de urgență și adoptarea unor măsuri pentru susținerea economiei, rezultatul a ajuns să fie cu circa 12,5 miliarde lei sau mai 1,15 % din PIB mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Deși s-a dat drumul la acumularea de deficit pentru a contracara efectele crizei generate de Covid, ritmul în care s-a mers de la debutul crizei cu creșterea deficitului public arată că este puțin probabil să ne încadrăm cu minusul la final de an în nivelul de 6,7% din PIB, ajustat de la valoarea inițială de 3,6% din PIB, ceea ce ar fi presupus o majorare de 3,1% pentru toate cele nouă luni și jumătate rămase din 2020.

Fără a face o trimitere care nu ar avea acoperire în realitate la regula de trei simplă, totuși ar trebui remarcat că am epuizat deja în martie 37% din sporul programat prin lege până la finalul anului, dacă alegem ca referință rezultatul din anul anterior ( când s-a obținut un rezultat de creștere economică de 4,1%, identic cu estimarea inițială pentru anul în curs).


Din datele pentru anii anteriori se vede acum cât de important ar fi fost să nu risipim rezultatul economic al creșterilor robuste și să fi avut o politică bugetară mai prudentă, tocmai pentru a avea de unde să intervenim eficient într-o eventuală perioadă dificilă. Ori, noi ne angajasem deja pe o pantă descendentă, de la plusuri la finele primului trimestru din 2016 și 2017 spre minusuri tot mai pronunțate în 2018 și 2019.

Reamintim că, ÎNAINTE de a se manifesta efectele Covid, după primele două luni ale anului în curs, ajunsesem deja la un sold negativ de -0,73% din PIB, mult peste rezultatul de -0,50% consemnat în perioada ianuarie-februarie 2019. În termeni nominali, deficitul crescuse de la 5,2 miliarde lei la 8,3 miliarde lei (cam cu 60%) iar în martie s-au mai adăugat în condiții nefaste alte zece miliarde de de lei.

De unde vine scăderea cu 3,3% a veniturilor

Încasările s-au diminuat semnificativ (-25%), în principal ca urmare a amânărilor la plată acordate pentru obligațiile bugetare, de unde a rezultat o diferență de circa 7,6 miliarde lei între obligațiile fiscale de 24,6 miliarde lei și  veniturile de 17 miliarde lei încasate, potrivit datelor ANAF.


Dacă sumele colectate din impozitele pe venit s-au majorat cu 8,5%, la impozitul pe profit (-32,1%) și la impozitele pe proprietate (-36,6%) scăderile au fost foarte importante, cu observația că distanțarea socială a venit cum se putea mai rău, exact în perioada de maxim a plăților.

Contribuțiile de asigurări sociale, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat, au sporit cu doar 2% sau ceva mai mult de 0,5 miliarde de lei, foarte puțin față de ritmul în care au crescut salariile față de aceeași perioadă a anului trecut ( ceva mai mult de 9%)

Pe partea de impozite indirecte, scăderea a fost de -19,5% la TVA ( cu efect de circa trei miliarde de lei în minus ), în timp ce la accize s-a atins un plus de 8% ( +0,6 miliarde lei, după ce nivelurile aplicate au scăzut cu 13% la benzina fără plumb și 14,3% la motorină și s-au majorat cu 15,3% la tutun).

Una peste alta, evoluția veniturilor pe primul trimestru s-a dus în teritoriul negativ (-3,3%).

Creşterea cheltuielilor  a urcat la +12,7% în termeni nominali. Ajustarea cu inflaţia medie pe T1 2020 duce la valori în termeni reali de -6,7% pe venituri și +9,2% pe cheltuieli, ceea ce explică expandarea  deficitului ca pondere în PIB. Fără a fi clar ce parte revine circumstanțial strict pandemiei și care ar fi fost rezultatul în absența ei.

Structura cheltuielilor

Excedentul de la bugetele locale a acoperit, deocamdată, deficitele de la pensii și sănătate

Excedentul tradiţional de început de an al bugetelor locale s-a menținut  la circa 3 miliarde de lei  (fusese 3,4 miliarde de lei în T1 din 2019), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 116%, urmare a limitării cheltuielilor .

După cum era de așteptat în condițiile date, deficitul bugetului asigurărilor sociale ( grad de acoperire 92%) şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate (grad de acoprire 85%) au crescut masiv față de luna precedentă.

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar s-au majorat cu 2,3 miliarde lei (+9,4%) iar cele cu asistența socială au avansat cu 5,7 miliarde lei (+17%).

Creșterea maximă a fost consemnată la subvenții (+59%), dar ea provine, prin efect de bază din tergiversarea plății acestora la începutul anului 2019.

Ritmul de creștere a cheltuielilor de capital (investițiile) a fost limitat la +1,6% dar, sumele aferente proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă s-au majorat cu 8,1%, valoare bună în condițiile date.
Din păcate, plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele deja luate au sporit cu 12,2%, ceea ce ar trebui să constituie un semnal de atenționare în privința viitoarelor împrumuturi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, pandemia ne-a prins într-un moment nefavorabil, după o evoluție tot mai slabă pe primul trimestru a finanțelor publice în anii precedenți iar deficitul a urcat brusc.

În locul tentativei de revenire după rezultatul negativ de -4,63% consemnat la finele anului trecut, vom asista la o adâncire a minusului și la o creștere a nivelului datoriei publice peste pragul de 40% din PIB (de la 35,2% în 2019). Nu doar prin sumele importante care vor trebui luate cu împrumut în lunile următoare dar și, de data aceasta, prin micșorarea PIB-ului care se constituie în baza de raportare.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr