fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Deficitul bugetar pe T1: Un desen al veniturilor și cheltuielilor care au tras balanța puternic în teritoriul negativ

de Marin Pana , 28.4.2020

Bugetul general consolidat a consemnat după primele trei luni din anul 2020 un deficit de aproximativ 18 miliarde lei, echivalent cu 1,67% din PIB estimat pentru anul în curs. În contextul epidemiei de coronavirus, care a afectat finanțele publice în partea a doua a lunii martie, după instituirea stării de urgență și adoptarea unor măsuri pentru susținerea economiei, rezultatul a ajuns să fie cu circa 12,5 miliarde lei sau mai 1,15 % din PIB mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Deși s-a dat drumul la acumularea de deficit pentru a contracara efectele crizei generate de Covid, ritmul în care s-a mers de la debutul crizei cu creșterea deficitului public arată că este puțin probabil să ne încadrăm cu minusul la final de an în nivelul de 6,7% din PIB, ajustat de la valoarea inițială de 3,6% din PIB, ceea ce ar fi presupus o majorare de 3,1% pentru toate cele nouă luni și jumătate rămase din 2020.

Fără a face o trimitere care nu ar avea acoperire în realitate la regula de trei simplă, totuși ar trebui remarcat că am epuizat deja în martie 37% din sporul programat prin lege până la finalul anului, dacă alegem ca referință rezultatul din anul anterior ( când s-a obținut un rezultat de creștere economică de 4,1%, identic cu estimarea inițială pentru anul în curs).

Din datele pentru anii anteriori se vede acum cât de important ar fi fost să nu risipim rezultatul economic al creșterilor robuste și să fi avut o politică bugetară mai prudentă, tocmai pentru a avea de unde să intervenim eficient într-o eventuală perioadă dificilă. Ori, noi ne angajasem deja pe o pantă descendentă, de la plusuri la finele primului trimestru din 2016 și 2017 spre minusuri tot mai pronunțate în 2018 și 2019.

Reamintim că, ÎNAINTE de a se manifesta efectele Covid, după primele două luni ale anului în curs, ajunsesem deja la un sold negativ de -0,73% din PIB, mult peste rezultatul de -0,50% consemnat în perioada ianuarie-februarie 2019. În termeni nominali, deficitul crescuse de la 5,2 miliarde lei la 8,3 miliarde lei (cam cu 60%) iar în martie s-au mai adăugat în condiții nefaste alte zece miliarde de de lei.

De unde vine scăderea cu 3,3% a veniturilor

Încasările s-au diminuat semnificativ (-25%), în principal ca urmare a amânărilor la plată acordate pentru obligațiile bugetare, de unde a rezultat o diferență de circa 7,6 miliarde lei între obligațiile fiscale de 24,6 miliarde lei și  veniturile de 17 miliarde lei încasate, potrivit datelor ANAF.

Dacă sumele colectate din impozitele pe venit s-au majorat cu 8,5%, la impozitul pe profit (-32,1%) și la impozitele pe proprietate (-36,6%) scăderile au fost foarte importante, cu observația că distanțarea socială a venit cum se putea mai rău, exact în perioada de maxim a plăților.

Contribuțiile de asigurări sociale, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat, au sporit cu doar 2% sau ceva mai mult de 0,5 miliarde de lei, foarte puțin față de ritmul în care au crescut salariile față de aceeași perioadă a anului trecut ( ceva mai mult de 9%)

Pe partea de impozite indirecte, scăderea a fost de -19,5% la TVA ( cu efect de circa trei miliarde de lei în minus ), în timp ce la accize s-a atins un plus de 8% ( +0,6 miliarde lei, după ce nivelurile aplicate au scăzut cu 13% la benzina fără plumb și 14,3% la motorină și s-au majorat cu 15,3% la tutun).

Una peste alta, evoluția veniturilor pe primul trimestru s-a dus în teritoriul negativ (-3,3%).

Creşterea cheltuielilor  a urcat la +12,7% în termeni nominali. Ajustarea cu inflaţia medie pe T1 2020 duce la valori în termeni reali de -6,7% pe venituri și +9,2% pe cheltuieli, ceea ce explică expandarea  deficitului ca pondere în PIB. Fără a fi clar ce parte revine circumstanțial strict pandemiei și care ar fi fost rezultatul în absența ei.

Structura cheltuielilor

Excedentul de la bugetele locale a acoperit, deocamdată, deficitele de la pensii și sănătate

Excedentul tradiţional de început de an al bugetelor locale s-a menținut  la circa 3 miliarde de lei  (fusese 3,4 miliarde de lei în T1 din 2019), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 116%, urmare a limitării cheltuielilor .

După cum era de așteptat în condițiile date, deficitul bugetului asigurărilor sociale ( grad de acoperire 92%) şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate (grad de acoprire 85%) au crescut masiv față de luna precedentă.

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar s-au majorat cu 2,3 miliarde lei (+9,4%) iar cele cu asistența socială au avansat cu 5,7 miliarde lei (+17%).

Creșterea maximă a fost consemnată la subvenții (+59%), dar ea provine, prin efect de bază din tergiversarea plății acestora la începutul anului 2019.

Ritmul de creștere a cheltuielilor de capital (investițiile) a fost limitat la +1,6% dar, sumele aferente proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă s-au majorat cu 8,1%, valoare bună în condițiile date.
Din păcate, plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele deja luate au sporit cu 12,2%, ceea ce ar trebui să constituie un semnal de atenționare în privința viitoarelor împrumuturi.

Una peste alta, pandemia ne-a prins într-un moment nefavorabil, după o evoluție tot mai slabă pe primul trimestru a finanțelor publice în anii precedenți iar deficitul a urcat brusc.

În locul tentativei de revenire după rezultatul negativ de -4,63% consemnat la finele anului trecut, vom asista la o adâncire a minusului și la o creștere a nivelului datoriei publice peste pragul de 40% din PIB (de la 35,2% în 2019). Nu doar prin sumele importante care vor trebui luate cu împrumut în lunile următoare dar și, de data aceasta, prin micșorarea PIB-ului care se constituie în baza de raportare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.4.2020

Lăsați un comentariu


Europa

”Ca să nu fim luați de proști”: Ungaria și Polonia vor înființa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept, ca replică la criticile Bruxelles-ului

Iulian Soare

Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept de către de către statele membre, ca răspuns la acuzaţiile de încălcare… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: S-a conturat o nouă realitate politică, PNL și USR devin forțele schimbării în bine

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni că victoria în alegerile locale este o victorie majoră a dreptei româneşti și că PSD trece astfel în opoziţie.… Mai mult

Stiri

Acuzații de fraudă la Sectorul 1, după alegerile la primărie – poliția audiază câteva prsoane

Vladimir Ionescu

Poliția face cercetări după ce USR a semnalat o posibilă tentativă de fraudare a alegerilor din Sectorul 1 și a fost identificată o persoană cu… Mai mult

Stiri

Obligativitatea cardului de sănătate – se reia de la 1 octombrie în cazul vizitelor la medic și se amână în cazul consultațiilor online

Vladimir Ionescu

Utilizarea cardului național de sănătate în medicina de familie și în ambulatoriul de specialitate nu va fi necesară până la 31 decembrie 2020, în cazul… Mai mult

Europa

550 de milioane de euro pentru finanțarea IMM-urilor românești afectate de criză – Comisia Europeană a aprobat redirecționarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de… Mai mult

Stiri

Litoralul românesc – doar 3,5% din turiști sunt străini: Efectul voucherelor de vacanță, dar și al lipsei dotărilor turistice și promovării

Raluca Florescu

Două regiuni din România, respectiv Sud-Est Oltenia și Sud Vest se află în topul zonelor europene cu cei mai mulți turiști rezidenți raportat la numărul… Mai mult

Europa

Parchetul European își începe oficial activitatea – Laura Kovesi a depus angajamentul solemn în fața CJUE

Iulian Soare

Laura Codruţa Kövesi a rostit luni, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), angajamentul solemn prevăzut în procedura preluării oficiale a funcției de procuror… Mai mult