marți

19 martie, 2024

7 octombrie, 2019

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Este vorba despre un minus cu peste 50% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut sau de un avans raportat la PIB mai mare cu 38%.

Modul în care a evoluat rezultatul cu care se intră în ultima treime a anului și care reprezintă o referință importantă pentru construcția bugetului pe anul următor ( care se lasă așteptat, deși ar trebui să fie trecut prin Parlament la mijlocul lui noiembrie) este cât se poate de edificator, nota bene, într-o perioadă de creștere economică robustă.


În loc să profităm de reușita echilibrării finanțelor publice și să ne pregătim pentru o eventuală recesiune economică (care vine aproape inevitabil din când în când), am angajat cheltuieli într-un ritm încă și mai mare decât creșterea ( altminteri foarte bună ) a PIB și, practic, ne-am descoperit în fața unei situații de criză.

Rata de creştere a veniturilor bugetare (+11,9%) a fost cât se poate de onorabilă în condițiile date, dovadă fiind majorarea ponderii în PIB a veniturilor la 8 luni de la 19,3% în 2018 la 19,8% în 2019. Din păcate, majorarea cheltuielilor a fost încă și mai mare (+14,8%), de unde contribuţia exclusivă la majorarea deficitului bugetar.

Astfel, ponderea în PIB la 8 luni a cheltuielilor publice s-a majorat de la 20,9% în 2018 la 21,9% în 2019, ceea ce a anulat toată creșterea veniturilor și a inversat rezultatul. Simplificat, jumătatea de punct procentual obținută în plus la venituri a fost irosită prin punctul procentual angajat la cheltuieli, de unde și creșterea deficitului bugetar. 


Încasările din taxe şi impozite pe bunuri și servicii au crescut cu aproape 5,5 miliarde lei dar au bătut pasul pe loc dacă se face raportarea la rezultatul economic ( s-au păstrat la finele celor opt luni la nivelul de 6,3% din PIB). TVA-ul a fost aproape de creșterea veniturilor pe ansamblu (11,6%) dar colectarea accizelelor a rămas destul de mult în urmă, cu doar +8,9%.

Dacă la impozitul pe profit s-a consemnat o creștere de 14,3%, la impozitul pe salarii și venit (iar salariile au crescut cu circa 15% în acest an) s-a înregistrat o majorare a sumelor intrate la buget de doar 2,4% iar ponderea lor în cadrul veniturilor bugetare s-a diminuat de la 8,3% la 7,6%. Ceea ce apare ca bizar dacă se face trimitere la majorarea cu 15,8% a contribuțiilor de asigurări.

Deficitul bugetului de stat, cu peste 50% peste cel general

Datele prezentate oficial arată aproape o egalitate între deficitul bugetului de stat și cel al bugetului general consolidat, cu o compensare între celelalte bugete care intră în componența finanțelor publice. Unde pensiile și sănătatea figurează pe minus iar bugetele locale, instutuțiile autofinanțate și șomajul apar pe plus.

De remarcat gradul de acoperire de aproape 200% al cheltuielilor efectuate din bugetul asigurărilor pentru șomaj din veniturile realizate, pe baza căruia s-a obținut un excedent de aproape 1 miliard de lei. Acesta a fost realizat profitând de faptul că indicatorul de care se leagă mărimea ajutorului de șomaj a fost „uitat” la valoarea din 2012.

Salariile bugetarilor au dat 40% din creșterea cheltuielilor

Pe partea de cheltuieli, cea mai mare contribuție la accentuarea deficitului a venit din partea creșterii sumelor alocate pentru plata salariilor bugetarilor, care a depășit semnificativ ritmul per total, și așa inflamat în raport cu avansul veniturilor. Cele 11,74 miliarde lei în plus au reprezentat 40% din suplimentul de cheltuieli și au fost cu peste 60% mai mari decât banii destinați în plus asistenței sociale (7,21 miliarde lei), care a rămas sub medie dar în linie cu majorarea veniturilor bugetare.

Ca specte pozitive, ar fi de subliniat faptul că plăţile de dobânzi au scăzut marginal faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (atenţie, deşi nivelului datoriei publice a crescut semnificativ).

Precum și o anumită implusionare a cheltuielilor pe partea de investiții, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare externă neramburabilă ( +21%).

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: