La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Deficit bugetar de 0,51% din PIB după primele două luni din 2019: cu prețul reducerii drastice a investițiilor și a cofinanțării proiectelor cu bani europeni

de Marin Pana , 1.4.2019

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2019 un deficit de circa 5,2 miliarde lei, echivalent cu 0,51% din PIB estimat pentru anul în curs.

Acest rezultat este ceva mai bun faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similar a fost de aproape 5,5 miliarde lei sau 0,58% din PIB deja comunicat oficial în varianta provizorie.

Rezultatele sunt, însă, sub semnul întrebării, în ce privește maniera în care ele acoperă necesitatea cheltuielilor de capital și a cofinanțării proiectelor care atrag fonduri nerabursabile: dacă acestea din urmă s-ar păstra la nivelul anului 2018, deficitul ar fi cu circa 70% mai mare. 

Dacă se face corelaţia dintre ţinta pe acest an, -2,76% din PIB şi rezultatul de la finele lui 2018, respectiv 2,91% din PIB efectiv consemnat de statistica oficială, s-ar părea că suntem în grafic şi va trebui doar să reedităm modul de lucru de anul trecut. Dacă ne uităm, însă, la rezultatul după primele două luni din 2017, vedem că atunci, deşi performanţa fusese mult mai bună (+0,05% din PIB), deficitul final a urcat la 2,88% din PIB.

De reţinut, ca evoluţie pozitivă, ritmul de creştere a veniturilor pe ianuarie şi februarie a fost ceva mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+10,4% la venituri faţă de +8,6% pe cheltuieli, ambele în termeni nominali). Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +6,4% pe venituri şi +4,9% pe cheltuieli, ambele situate ( foarte probabil) peste creşterea economică.

Contribuţiile de asigurări, principala sursă de încasări

Deşi s-a majorat în termeni procentuali cu 24,2%, impozitul pe profit a rămas la o cotă extrem de scăzută, cu ceva mai mult de o jumătate de miliard de lei. Adică aproximativ de şapte ori mai puţin decât impozitul pe salarii şi venit de 3,65 miliarde de lei (altminteri aflat în scădere cu nu mai puţin de 25% ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%).

Contribuţiile de asigurări au preluat prima poziţie în încasările publice de la combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 3,73 miliarde lei ( de la 13,85 miliarde lei până la 17,59 miliarde lei, adică de la o contribuţie de 32,7% în veniturile totale la una de 37,7%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea remarcabilă a încasărilor de TVA (+23%, de la circa 9,5 miliarde lei până la 10,8 miliarde de lei), precum şi a celor pe partea de accize (+10%, de la 3,7 miliarde lei la 4,5 miliarde lei). Ele au avut o pondere cumulată în creştere pe partea de venituri de la 31,1% la 32,8%.

Bugetele locale au continuat să meargă pe plus ( circa 1,5 miliare lei pe primele două luni ale anului în curs), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 117%. În schimb, bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au fost deficitare, dar ambele cu grade de acoperire aflate în ameliorare (86% şi, respectiv, 94%, de la doar 81% fiecare la finele lui ianuarie).

Scădere mare la investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări mult peste media generală pe cele mai importante componente de cheltuieli publice. Este vorba despre alocări în creştere (aproape triplă) cu 25,2% pentru salariile bugetarilor şi de o creştere ( ceva mai mult decât dublă faţă de cea per total) pe partea de asistenţă socială.

De salutat avansul la cote bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii ( +21,5%).

Din păcate, la proiectele cu finanţare nerambursabilă (-21,9%) şi, mai ales la cheltuieli de capital (-78,3% !) valorile au fost în scădere semnificativă. Comunicatul oficial mai arată şi o scădere importantă a cheltuielilor pentru subvenţii (de la 1,9 miliarde lei la doar 0,7 miliarde lei).

Dacă aceste din urmă componente ale cheltuielilor bugetare ar fi rămas la nivelul din anul precedent, deficitul ar fi fost cu peste 70% mai mare, ceea ce indică o limitare a alocării de fonduri pe aceste segmente pentru a putea păstra sub control deficitul afectat de majorarea ( nesustenabilă) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor şi cu protecţia socială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.4.2019

Un raspuns

  1. Herodot6
    2.4.2019, 6:44 am

    De fapt, scădererea unora dintre cheltuielile bugetare a fost rezultatul întârzierii adoptării bugetului, care a obligat ordonatorii de credite să rămână în cadrul lunar a 1/12 din execuția (mai mică) a anului 2018. Problema este că ceea ce a fost întârziat în ianuarie-februarie se va cheltui încă și mai abitir în primăvară. A fost însă adăugată o componentă în plus de impredictibilitate si de hei-rup.

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR amână decizia privind completurile specializate pentru 20 mai, când a amânat și ICCJ procesul lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult

Europa

Bulgaria / Președintele Curții Supreme acuză: Politicienii și oligarhii duc o “luptă aprigă” pentru subordonarea justiției

Iulian Soare

Președintele Înaltei Curţi de Casație din Bulgaria, Lozan Panov (foto), considerat un magistrat incomod pentru politicienii corupți de toate culorile, a intrat în război deschis… Mai mult

Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat schema de ajutor pentru construirea celor 1.000 de grădinițe cu profil sportiv

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil… Mai mult