Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

Deficit bugetar de 0,51% din PIB după primele două luni din 2019: cu prețul reducerii drastice a investițiilor și a cofinanțării proiectelor cu bani europeni

de Marin Pana , 1.4.2019

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2019 un deficit de circa 5,2 miliarde lei, echivalent cu 0,51% din PIB estimat pentru anul în curs.

Acest rezultat este ceva mai bun faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similar a fost de aproape 5,5 miliarde lei sau 0,58% din PIB deja comunicat oficial în varianta provizorie.

Rezultatele sunt, însă, sub semnul întrebării, în ce privește maniera în care ele acoperă necesitatea cheltuielilor de capital și a cofinanțării proiectelor care atrag fonduri nerabursabile: dacă acestea din urmă s-ar păstra la nivelul anului 2018, deficitul ar fi cu circa 70% mai mare. 

Dacă se face corelaţia dintre ţinta pe acest an, -2,76% din PIB şi rezultatul de la finele lui 2018, respectiv 2,91% din PIB efectiv consemnat de statistica oficială, s-ar părea că suntem în grafic şi va trebui doar să reedităm modul de lucru de anul trecut. Dacă ne uităm, însă, la rezultatul după primele două luni din 2017, vedem că atunci, deşi performanţa fusese mult mai bună (+0,05% din PIB), deficitul final a urcat la 2,88% din PIB.

De reţinut, ca evoluţie pozitivă, ritmul de creştere a veniturilor pe ianuarie şi februarie a fost ceva mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+10,4% la venituri faţă de +8,6% pe cheltuieli, ambele în termeni nominali). Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +6,4% pe venituri şi +4,9% pe cheltuieli, ambele situate ( foarte probabil) peste creşterea economică.

Contribuţiile de asigurări, principala sursă de încasări

Deşi s-a majorat în termeni procentuali cu 24,2%, impozitul pe profit a rămas la o cotă extrem de scăzută, cu ceva mai mult de o jumătate de miliard de lei. Adică aproximativ de şapte ori mai puţin decât impozitul pe salarii şi venit de 3,65 miliarde de lei (altminteri aflat în scădere cu nu mai puţin de 25% ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%).

Contribuţiile de asigurări au preluat prima poziţie în încasările publice de la combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 3,73 miliarde lei ( de la 13,85 miliarde lei până la 17,59 miliarde lei, adică de la o contribuţie de 32,7% în veniturile totale la una de 37,7%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea remarcabilă a încasărilor de TVA (+23%, de la circa 9,5 miliarde lei până la 10,8 miliarde de lei), precum şi a celor pe partea de accize (+10%, de la 3,7 miliarde lei la 4,5 miliarde lei). Ele au avut o pondere cumulată în creştere pe partea de venituri de la 31,1% la 32,8%.

Bugetele locale au continuat să meargă pe plus ( circa 1,5 miliare lei pe primele două luni ale anului în curs), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 117%. În schimb, bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au fost deficitare, dar ambele cu grade de acoperire aflate în ameliorare (86% şi, respectiv, 94%, de la doar 81% fiecare la finele lui ianuarie).

Scădere mare la investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări mult peste media generală pe cele mai importante componente de cheltuieli publice. Este vorba despre alocări în creştere (aproape triplă) cu 25,2% pentru salariile bugetarilor şi de o creştere ( ceva mai mult decât dublă faţă de cea per total) pe partea de asistenţă socială.

De salutat avansul la cote bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii ( +21,5%).

Din păcate, la proiectele cu finanţare nerambursabilă (-21,9%) şi, mai ales la cheltuieli de capital (-78,3% !) valorile au fost în scădere semnificativă. Comunicatul oficial mai arată şi o scădere importantă a cheltuielilor pentru subvenţii (de la 1,9 miliarde lei la doar 0,7 miliarde lei).

Dacă aceste din urmă componente ale cheltuielilor bugetare ar fi rămas la nivelul din anul precedent, deficitul ar fi fost cu peste 70% mai mare, ceea ce indică o limitare a alocării de fonduri pe aceste segmente pentru a putea păstra sub control deficitul afectat de majorarea ( nesustenabilă) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor şi cu protecţia socială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.4.2019

Un raspuns

  1. Herodot6
    2.4.2019, 6:44 am

    De fapt, scădererea unora dintre cheltuielile bugetare a fost rezultatul întârzierii adoptării bugetului, care a obligat ordonatorii de credite să rămână în cadrul lunar a 1/12 din execuția (mai mică) a anului 2018. Problema este că ceea ce a fost întârziat în ianuarie-februarie se va cheltui încă și mai abitir în primăvară. A fost însă adăugată o componentă în plus de impredictibilitate si de hei-rup.

Lăsați un comentariu


Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult

Stiri

PSD boicotează votul de investitură al Guvernului Orban 2 – decizie unanimă a CEx

Vladimir Ionescu

Conducerea PSD au votat miercuri, în unanimitate, în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat… Mai mult

Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Acționarii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult