Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Deficit bugetar de 0,51% din PIB după primele două luni din 2019: cu prețul reducerii drastice a investițiilor și a cofinanțării proiectelor cu bani europeni

de Marin Pana , 1.4.2019

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2019 un deficit de circa 5,2 miliarde lei, echivalent cu 0,51% din PIB estimat pentru anul în curs.

Acest rezultat este ceva mai bun faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similar a fost de aproape 5,5 miliarde lei sau 0,58% din PIB deja comunicat oficial în varianta provizorie.

Rezultatele sunt, însă, sub semnul întrebării, în ce privește maniera în care ele acoperă necesitatea cheltuielilor de capital și a cofinanțării proiectelor care atrag fonduri nerabursabile: dacă acestea din urmă s-ar păstra la nivelul anului 2018, deficitul ar fi cu circa 70% mai mare. 

Dacă se face corelaţia dintre ţinta pe acest an, -2,76% din PIB şi rezultatul de la finele lui 2018, respectiv 2,91% din PIB efectiv consemnat de statistica oficială, s-ar părea că suntem în grafic şi va trebui doar să reedităm modul de lucru de anul trecut. Dacă ne uităm, însă, la rezultatul după primele două luni din 2017, vedem că atunci, deşi performanţa fusese mult mai bună (+0,05% din PIB), deficitul final a urcat la 2,88% din PIB.

De reţinut, ca evoluţie pozitivă, ritmul de creştere a veniturilor pe ianuarie şi februarie a fost ceva mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+10,4% la venituri faţă de +8,6% pe cheltuieli, ambele în termeni nominali). Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +6,4% pe venituri şi +4,9% pe cheltuieli, ambele situate ( foarte probabil) peste creşterea economică.

Contribuţiile de asigurări, principala sursă de încasări

Deşi s-a majorat în termeni procentuali cu 24,2%, impozitul pe profit a rămas la o cotă extrem de scăzută, cu ceva mai mult de o jumătate de miliard de lei. Adică aproximativ de şapte ori mai puţin decât impozitul pe salarii şi venit de 3,65 miliarde de lei (altminteri aflat în scădere cu nu mai puţin de 25% ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%).

Contribuţiile de asigurări au preluat prima poziţie în încasările publice de la combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 3,73 miliarde lei ( de la 13,85 miliarde lei până la 17,59 miliarde lei, adică de la o contribuţie de 32,7% în veniturile totale la una de 37,7%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea remarcabilă a încasărilor de TVA (+23%, de la circa 9,5 miliarde lei până la 10,8 miliarde de lei), precum şi a celor pe partea de accize (+10%, de la 3,7 miliarde lei la 4,5 miliarde lei). Ele au avut o pondere cumulată în creştere pe partea de venituri de la 31,1% la 32,8%.

Bugetele locale au continuat să meargă pe plus ( circa 1,5 miliare lei pe primele două luni ale anului în curs), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 117%. În schimb, bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate au fost deficitare, dar ambele cu grade de acoperire aflate în ameliorare (86% şi, respectiv, 94%, de la doar 81% fiecare la finele lui ianuarie).

Scădere mare la investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată majorări mult peste media generală pe cele mai importante componente de cheltuieli publice. Este vorba despre alocări în creştere (aproape triplă) cu 25,2% pentru salariile bugetarilor şi de o creştere ( ceva mai mult decât dublă faţă de cea per total) pe partea de asistenţă socială.

De salutat avansul la cote bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii ( +21,5%).

Din păcate, la proiectele cu finanţare nerambursabilă (-21,9%) şi, mai ales la cheltuieli de capital (-78,3% !) valorile au fost în scădere semnificativă. Comunicatul oficial mai arată şi o scădere importantă a cheltuielilor pentru subvenţii (de la 1,9 miliarde lei la doar 0,7 miliarde lei).

Dacă aceste din urmă componente ale cheltuielilor bugetare ar fi rămas la nivelul din anul precedent, deficitul ar fi fost cu peste 70% mai mare, ceea ce indică o limitare a alocării de fonduri pe aceste segmente pentru a putea păstra sub control deficitul afectat de majorarea ( nesustenabilă) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor şi cu protecţia socială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.4.2019

Un raspuns

  1. Herodot6
    2.4.2019, 6:44 am

    De fapt, scădererea unora dintre cheltuielile bugetare a fost rezultatul întârzierii adoptării bugetului, care a obligat ordonatorii de credite să rămână în cadrul lunar a 1/12 din execuția (mai mică) a anului 2018. Problema este că ceea ce a fost întârziat în ianuarie-februarie se va cheltui încă și mai abitir în primăvară. A fost însă adăugată o componentă în plus de impredictibilitate si de hei-rup.

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult

Stiri

Expert ONU: Omenirea riscă un ”apartheid climatic” – săracii vor plăti prețul schimbărilor climatice

Iulian Soare

Lumea se confruntă cu un ”apartheid climatic” – pe de o parte, cei bogaţi, care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, de… Mai mult

Stiri

Vânzările auto cresc în România și scad în Europa. Crește și ponderea persoanelor fizice în achizițiile autohtone

Adrian N Ionescu

Luna mai a propulsat piața auto din România, vânzările crescând cu 11,6%, până la 78.486 unități, în primele 5 luni ale acestui an față de… Mai mult