Academia Română a elaborat 10 principii pe care ar trebui să se bazeze exploatarea resurselor materiale ale țării și să se formuleze contractele de concesionare.
Decalogul, comunicat joi, este considerat necesar de către Academie, după cazul Roșia Montană, în care statului i s-au cerut în instanță despăgubiri imense pentru nerespectarea unui contract ce ar fi dus la un deastru ecologic în zonă.
Prezentăm integral comunicatul Academiei:
Academia Română, luând în considerare principiile de dezvoltare socio-economică durabilă a țării noastre, precum și dificultățile majore prin care a trecut Statul Român în cazul proiectului Roșia Montană, consideră necesar să facă următoarele precizări:
- 1. Academia Română constată că, în conformitate cu informațiile geologice existente, România deține resurse și rezerve minerale și energetice considerabile, divers și relativ uniform distribuite în teritoriu, atât pe uscat, cât și în sectorul marin.
- 2. Resursele minerale și energetice ale subsolului reprezintă un patrimoniu național care trebuie să fie valorificat într-un mod sustenabil, deoarece el este baza dezvoltării socio-economice a țării.
În evaluarea potențialului național de resurse minerale, este necesar să fie luate în considerație și resursele secundare (halde și steril din iazurile de decantare care mai conțin cantități uneori apreciabile de elemente utile), acestea urmând a fi reintroduse în circuitul economic. Faptul acesta va contribui la creșterea gradului de securitate și sustenabilitate a aprovizionării cu materii prime critice esențiale în sectoare industriale cheie pentru economia națională și europeană.
- 3. Valorificarea resurselor minerale presupune reactivarea industriei extractive și de prelucrare (preparare, concentrare, metalurgie).
- 4. Este imperativ necesar ca valorificarea resurselor minerale să se facă într-un mod sustenabil, fără utilizarea unor proceduri tehnologice și a unor substanțe cu grad ridicat de toxicitate (ex. cianuri de sodiu), care ar periclita situația mediului, a comunităților umane, a vestigiilor arheologice și istorice și a peisajului natural din zona exploatărilor.
- 5. Este necesar să se pună în practică un Program național de cercetare-explorare geologică pentru evidențierea unor noi resurse/rezerve de substanțe minerale utile, pentru permanenta reevaluare și gestionare durabilă a acestor resurse.
Academia Română propune să fie înființat un Serviciu Geologic Național, care să coordoneze toate activitățile specifice de cercetare-explorare geologică și să asigure aplicarea Programului geologic național, în acord cu obiectivele europene ale tranziției energetice.
- 6. Pentru un management eficient al resurselor minerale și energetice ale țării, se impune crearea unui cadru legislativ cu scopul identificării potențialului de resurse naturale ale României în interesul dezvoltării durabile a țării.
De asemenea, ar trebui să se actualizeze și completeze cadrul legislativ existent (Legea minelor, Legea petrolului și Legea mediului) și să se asigure armonizarea continuă a cadrului legislativ național cu legislația UE și ONU în domeniu (United Nations Resource Management System: Principles and Requirements, septembrie 2022).
- 7. În cazul în care, pentru valorificarea anumitor resuse minerale, va fi necesar să se apeleze la firme din străinătate, acordurile de asociere/cooperare sau concesionare să prevadă cote de beneficii pentru Statul Român considerabil mai mari decât cele care au fost acceptate pentru proiectul Roșia Montană (eventual cu aplicarea principiilor de production sharing agreement – „acord de împărțire a producției“).
- 8. La terminarea lucrărilor și închiderea exploatărilor, să existe asigurări reale că se va proceda în perioada imediat următoare la refacerea completă a mediului și a condițiilor ecologice optime din zonele afectate de exploatare.
- 9. În siturile UNESCO sau strict protejate de pe teritoriul țării să nu se accepte deschiderea lucrărilor de explorare-exploatare sau concesionarea zonelor respectiv pentru astfel de lucrări.
- 10. Academia Română dispune, prin membrii săi și prin institutele sale de specialitate din București și din țară, de cea mai înaltă rețea de expertiză în sectorul valorificării resurselor minerale și este gata să ofere oricând autorităților Statului Român consultanța necesară.
După 9 ani de procese, Gabriel Resources a pierdut la ICSID
Pe 8 martie, Curtea Internaţională de arbitraj de la Washington, de pe lângă Banca Mondială – ICSID a dat câștig de cauză României în procesul intentat în iulie 2015 de compania canadiană Gabriel Resources care solicita despăgubiri de 6,7 miliarde dolari după ce i s-a refuzat autoriziția de mediu care ar fi determinat începerea proiectului de exploatare a aurului bazându-se pe tehnologia extracției cu cianuri în cadrul proiectului Roșia Montana.
Compania Canadiană Gabriel Resources, care are ca acționari alte companii și fonduri cu capital de risc americane, susține că investit în proiectul Roșia Montana începând din august 1997 până în 2015 circa 900 milioane de dolari.
În proces România a fost reprezentată de consorțiul format din casa de avocatură Leua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP – și casa de avocatură LALIVE din Geneva specializat în arbitraje internaționale privind investițiile, reușind până la dosarul Roșia Montana să aibă câștig de cauză în alte 5 cauze pentru România.
De partea cealaltă, compania canadiană Gabriel Resources a fost reprezentată în acest dosar de către una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume, White & Case şi firma locală Țuca Zbârcea & Asociații.
Conform reglementărilor ICSID, juriul a fost format din trei arbitrii/judecători, câte unul numit de fiecare parte, iar al treilea independent.
Decizia a fost luată cu o majoritate de doi la unu în favoarea României.
(Citiți și: ”România câștigă procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roșia Montana în care se solicitau despăgubiri de 6,7 mld. dolari. Istoria unei afaceri politico-economice de 27 de ani”)
****
Urmărește-ne pe Google News
