pensie salariu” width=”300″ height=”176″ />În primul trimestru din 2021, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.842 lei (+15,4% față de același trimestru din 2020 și 378 euro la cursul mediu de schimb pe T1). După ajustarea cu nivelul mediu al inflației din primul sfert al anului, a rezultat o majorare a puterii de cumpărare de +12% în termeni reali pentru persoanele de vârsta a treia.
De reţinut, numărul beneficiarilor de pensii care au atins limita legală de vârstă a ajuns la 4.028 mii persoane (în termeni procentuali 79%) faţă de 5.099 mii persoane care au primit sume de bani sub formă de pensii (mai sunt asimilați în această mare categorie urmaşi, persoane cu diverse grade de invaliditate şi cei pensionați anticipat).
Destul de bizar, întrucât sursa de plată a pensiilor sunt contribuţiile din salarii, avansul câştigului salarial mediu net între T1 2020 şi T1 2021 a fost de 6,4% nominal şi doar +3,3% în termeni reali. Adică avansul veniturilor celor care lucrează a fost cam de două ori și jumătate mai mic în termeni nominali și de aproape patru ori mai mic ca putere de cumpărare.
Așadar, o nouă indexare a pensiilor, pe fondul deficitului bugetar din salarii păstrate la același nivel pentru a reface treptat corelația cu rezultatul economic (reamintim că s-a ajuns în 2020 la 10,6% pondere pentru plata bugetarilor), NU SE JUSTIFICĂ prin situația prezentată de INS în materie de evoluție a nivelului de trai al pensionarilor față de salariați.
Pensiile anticipate, crescute în ritm triplu față de cele pentru invaliditate
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 34 mii de persoane. Evoluţiile au fost diferite pe categorii, cu o creştere de 27 de mii la persoanele care au atins limita de vârstă și de 4 mii pe segmentul pensionărilor anticipate parțiale și o scădere de patru mii de persoane în cazul celor care au beneficiat de pensie anticipată.
Scăderile cele mai importante s-au înregistrat la cei încadraţi în diverse grade de invaliditate (-49 de mii de persoane pe parcursul unui singur an, valoare record pe un trend și așa de scădere rapidă) și la beneficiarii de pensii în calitate de urmaş (-12 mii de persoane).
Din datele oficiale se poate vedea că, destul de bizar prin prisma declarațiilor publice, cele mai mari creșteri de venituri s-au înregistrat în cazul pensionărilor anticipate (27,8% la cele parțiale și +26,5% la celelalte), în ritm triplu față de sumele alocate în plus (+8,4%) persoanelor cu diverse grade de invaliditate.
Numărul de beneficiari ai pensiei minime garantate, în scădere
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate a scăzut cu circa 3% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior şi a coborât la 940,1 mii de persoane. Se confirmă astfel trendul de scădere, după ce se ajunsese în 2019 la depășirea pragului de 1 milion de persoane.
Scăderea faţă de acelaşi trimestru al anului trecut a fost mult mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-12%) și marginală față de nivelul general în cazul persoanelor din sistemul asigurărilor sociale (-1,1%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (4,7 mii sau 2,5% din total, în creștere de la 1,9% în T1 2020) şi s-au situat sub pragul legal de venit minim.
De reținut, evoluția în scădere s-a produs în contextul păstrării valorii minime de 800 lei, valoare care a dublat acest beneficiu social de la nivelul de 400 de lei consemnat în urmă cu patru ani, în T1 2017. Simultan s-a înregistrat o creștere de peste 40% a numărului de beneficiari (663,1 mii persoane în urmă cu patru ani).
