Deși litrul de benzină sau de motorină românească poartă cele mai mici taxe din UE, prețul la pompă este comparabil, și uneori chiar mai mare, decât în unele țări europene. Iată câteva comparații atât la prețurile la pompă, cât și la taxele pe litrul de combustibil – cu Germania, Austria, Luxembourg, Italia, Slovacia, Bulgaria. Și trei motive pentru care am putea avea cei mai ieftini combustibili din Europa.
Trei atu-uri care nu ne folosesc la nimic
- 1. Petrol ieftin – combustibil scump
Petrom, cel mai mare producător de combustibil din România, cu o cotă de piață de 40%, folosește 35% petrol românesc, extras foarte ieftin. Cota mare de piață îi permite să fie reper pentru prețul combustibililor.
Cifrele:
- Contractul de privatizare a Petrom stabilește că, până în 2014, producătorul să plătească o redevență fixă de 5,6 euro pe tona de petrol extrasă din România.
- Petrom beneficiază, astfel de avantajul de-a prelucra 35% din petrolul intern, pe care-l extrage în schimbul redevenței de mai sus.
- În anul 2010, prețul mediu al barilului de petrol pe plan mondial a fost de 79,6 dolari barilul
2. Taxe mici – combustibil scump
Accizele la combustibili au crescut, de la 01 ianuarie, cu 15 euro pe tonă la benzinele fără plumb, și cu 11 euro pe tonă la motorine.
Cu toate acestea, România are printre cele mai mici taxe la combustibili, dat fiind că mai are timp, până în 2017 să-și alinieze accizele la valoarea minimă din Europa, lucru pe care-l va face treptat. Taxele cuprind accizele plus TVA.
Iată, spre comparație, o situație valabilă în câteva țări europene, conform datelor oficiale ale Comisiei pentru energie a UE, valabile în urmă cu două săptămâni, referitoare la taxele indirecte care se găsesc în combustibili la pompă. Taxele sunt prezentate la 1000 litri de combustibil:
- România: 345,97 euro la benzină/ 291,47 euro la motorină
- Austria: 485,09 euro la benzină/ 368,18 la motorină
- Luxembourg: 462,09 euro la benzină/ 310 euro la motorină
- Germania: 654,50 euro la benzină/ 470,40 la motorină
- Slovacia: 514,50 euro la benzină/ 368,00 la motorină
- Bulgaria: 350,24 euro la benzină/ 306,78 la motorină
- Italia: 564,00 euro la benzină/ 423 euro la motorină
Taxe mari înseamnă, în țările unde acestea chiar sunt mari, bani pentru drumuri, autostrăzi, infrastructură.
3. Statul român plătește sute de milioane ecologizările – combustibil scump
Potrivit contractului de privatizare, Petrom trebuie să ecologizeze și să închidă 80 de bataluri (depozite de reziduuri). Operațiunea costa aproximativ 450 de milioane de euro.
Clauzele din contract lasă, însă, statului român partea cea mai mare a cheltuielilor. Vorbește Laslo Borbely, ministrul Mediului, la un forum de specialitate:
Aşa de inteligent au negociat colegii contractul în 2004, încât ei (OMV Petrom, n.r.) trebuie să dea 50 milioane euro, iar restul de 400 de milioane trebuie să dăm noi (autorităţile române, n.r.). Trebuie găsite unele metode care sunt folosite în alte ţări. Metalurile extrase din acele bataluri pot fi refolosite. Este un business
Și cât dăm noi pe carburanți, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană
Dacă la avantajele de mai sus mai adaugăm și mâna de lucru, de 6-8 ori mai ieftină pentru producătorii și distribuitorii de combustibili, decât în țările din Vestul UE, ar trebui să avem printre cele mai mici prețuri la carburanți.
Iată cum stau însă lucrurile, potrivit Buletinului din 20 decembrie 2010 al Comisiei Europene pentru Energie (care contabilizează prețurile medii la pompă), în țările care au taxe mari pe combustibili și cumpără petrol scump:
- Luxembourg: 1,05 euro l motorină / 1,23 benzină
- Austria: 1,18 euro l motorină / 1,24 benzină
- Polonia: 1,14 euro l motorină / 1,19 euro l benzină
- Italia: 1,29 l motorină / 1,41 euro l benzină
- Slovacia: 1,18 euro l motorină / 1,30 l benzină.
- Bulgaria: 1,06 euro l motorină / 1,08 l benzină.
Valorile pentru România și le poate calcula fiecare român, zilele acestea, la pompă, și poate constata singur față de cine din Europa și cu cât plătește mai mult pentru un litru de combustibil.
Ce mai intră în preț: devalorizarea euro, ”taxa Bancorex” și restrângerea pieței
- În România, în preţul benzinei este inclusă şi o taxă care să acopere datoria fostei Companii Române de Petrol (care deţinea rafinăriile), preluată de statul român la momentul privatizării. CRP contractase un credit de la Bancorex, iar când a fost divizată, fiecărei rafinării i-a revenit o cotă-parte din această datoria de 663,384 milioane dolari. După dispariţia Bancorex şi privatizarea rafinăriilor, în noiembrie 2000 s-a decis introducerea taxei numită şi „centul pe litru”. Întrucât datoria nu a fost achitată încă (ajungându-se la plata a doat 600 milioane dolari), taxa se aplică şi în acest an.
- Vânzările de carburanţi au scăzut, în România, cu 6% în 2009 față de 2008, şi cu circa 10% în 2010 față de 2009. Cu toate acestea, preţurile la benzină au crescut, în ultimii doi ani, cu circa 70%. Potrivit datelor Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, preţul carburanţilor s-au majorat cu peste 30% numai în cursul anului 2010.
-
Accizele au crescut nu doar prin simpla lor mărire prin măsuri fiscale, ci și prin devalorizarea leului în raport cu euro – moneda în care se calculează acciza.
În urmă cu două luni, vorbind despre aportul combustibililor în inflație, guvernatorul Mugur Isărescu declara că nu înțelege mecanismele care stau în spatele scumpirilor la carburanții din România, apreciind că prețurile acestora au evoluat, în 2010, în divergență față de elementele care le influențează: cotațiile internaționale ale petrolului și cursul leu-dolar.
7 răspunsuri
Dar statul, statul roman ce zice? Daca vorbim de Petrom, care da tonul pretului pentru ca isi permite sa vinda cel mai ieftin, acolo statul roman are actiuni semnificative. Prin AVAS, cu 20,64% si oarecum prin Fondul Proprietatea, cu 20,11%.
Sau inca se mai iau si acum comisioane cu efect intirziat la contractul de privatizare?
Fenomenul nu e valabil doar pentru Romania. Exista sectoare ale economiei mondiale neatinse de criza, pentru ca sunt racordate la interesele politice globale sau locale. Ceea ce tine de domeniul energiei se incadreaza in acest fenomen. Iar din acest punct de vedere, prezenta statului roman, adica a politicului, inrautateste lucrurile. Aveti idee cat a costat ansamblul Petrom din nordul Bucurestiului, inaugurat cu fast pe fondul acestei crize? Aveti idee ce a avut de spus statul roman? Aveti idee de un raport intre cat a costat sediul si cat a investit petrom pentru a scadea costurile de productie, altfel decat tinand plata fortei de munca la nivelul de aici, din Est?
Chiar nu stiu ce are a face statul in povestea asta despre capitalism curat. Niste tipi au de vandut o marfa, pun un pret, iar altii au de ales intre a cumpara sau nu. Unde scrie cata benzina trebuie sa cumparam? Cumparam de cati bani avem, la un pret pe care-l stabileste piata. Sau stiti voi alte reguli?
In felul asta poate o sa vedem mai putini romani fuduli care merg cu masina dupa paine la pravalia din colt.
Antistanga: ma tem ca logica Dvs. nu e deloc antistanga 🙂 . Pentru simplul motiv ca, daca ati avea o afacere a carei functionare si profit depind de pretul combustibililor, chiar v-ar preocupa cum se calculeaza pretul benzinei.
Cateva lucruri sunt, totusi, certe:
1. avem aceleasi preturi la carburanti cu tarile care au, in pret, si accize si taxe pe care statele alea le folosesc la crearea si intretinerea infrastructurii.
2. probabil ca pietruirile de drumuri, care sunt un adevarat sport national, cu o cota bine reprezentata in bugetul de stat, nu sufera prea mult din faptul ca cetateanul plateste la pompa, dar cota care ar trebui sa se duca in investitii se duce in excesele producatorilor si comerciantilor de carburanti.
De fapt, pentru ca tot intrebati, statul asta ar si trebui sa faca: sa reglementeze lucrurile in asa fel incat sa protejeze piata de excesele monopolistilor, sau de ale celor care detin pozitii dominante.