joi

28 martie, 2024

19 octombrie, 2015

datorie-guvernamentalaServiciul datoriei publice pe termen lung a României va scădea brusc începând de anul viitor.

După ce se păstraseră între 8 și 10 miliarde euro pe an în intervalul 2013 – 2015, sumele care trebuie achitate în numele statului se vor duce la mai puțin de 4 miliarde euro în anii 2016 – 2017, pentru a reveni apoi la valori ceva mai mari în 2018-2019.

tabel1
(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Efortul de plată către FMI a fost făcut în cea mai mare parte de către Banca Națională, ceea ce a făcut ca efectul asupra deficitului bugetar să fie limitat până în anul 2015, când a intrat la plată suma luată cu împrumut de la Comisia Europeană în cadrul acordului de circa 20 miliarde euro încheiat în anul 2009 pentru traversarea crizei economice.

2017-2019: întoarcerea datoriilor

În 2016, vom achita ultimii bani către FMI (doar 122,4 milioane euro, în contul banilor dați cu caracter excepțional Ministerului Finanțelor pentru susținerea plății pensiilor majorate excesiv în 2008) și beneficiem de scutire la plata ”ratei” către CE, rămând să achităm doar dobânzile și comisioanele aferente datoriei restante.

Restul plăților în contul obligațiilor asumate către CE în anul 2009 se vor face între 2017 și 2019, când vom aloca în acest scop undeva între 0,5% și 0,7% din PIB-ul aferent anilor de după ”electoralul” 2016.

Acest lucru va creea o presiune suplimentară pe buget și asupra celebrului obiectiv pe termen mediu ( prescurtat MTO în limba engleză), de păstrare a deficitului sub 1% din PIB.

Per total, obligațiile de plată ale statului vor crește cu aproape 50% între 2017 și 2019 și vor reveni peste nivelul din 2012. Numai că, de data aceasta, banii se vor contabiliza nu în bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg, ci la bugetul general consolidat, unde vor îngusta cosniderabil spațiul pentru pensii și salarii ale bugetarilor.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi despre datoria publică: îndatorarea a depășit finanțarea deficitului și nici nu se finanțează proiecte”)

În schimb, datoria privată (inclusiv depozitele nerezidenților) va scădea continuu după vârful de circa 16 miliarde euro atins în 2013 și revenirea la peste 14 miliarde euro estimată pentru acest an spre numai 3,5 miliarde euro în anul 2019.

Datoria privată nu are un efect direct pe partea de buget public, dar este de presupus o reducere a potențialului de încasări, odată cu diminuarea liniilor de credit pentru dezvoltarea sectorului particular.

Partea bună este că vor fi mai puțini bani de dat, partea deloc bună este că acest trend puternic negativ reflectă procesul pronunțat de dezintermediere și dezangajare a investirii banilor pe termen lung în economia românească. De reținut, pe măsură ce interesul pentru plasamentele financiare făcute în România scade, va scădea și interesul extern pentru stabilitatea financiară a țării.

Să presupunem că cineva a adus bani pentru dezvoltarea unei afaceri sau, pur și simplu ca plasament aducător al unui randament mai bun în lei decât în propria monedă. Atunci el va fi direct interesat ca rezultatele afacerii să nu fie compromise de un mediu de afaceri instabil și să își poată recupera fondurile la un curs de schimb favorabil. Preferabil cu un leu mai puternic decât la momentul inițial. Dacă nu, nu.



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Bună…dimineaţa!
    Mai întîi de toate, îmi cer scuze că am timp şi chef să scriu…şi o să continui cu mulţumirile mele faţă de domnul Marin care mi-a relevat faptul că plata împrumuturilor statului afectează deficitul bugetar
    (articol: ,,… ceea ce a făcut ca efectul asupra deficitului bugetar să fie limitat până în anul 2015…’’ (…) ,,Acest lucru va creea o presiune suplimentară pe buget…’’),
    fiind probabil înregistrate ca şi (îmi explic eu) cheltuieli, ştirbindu-mi astfel convingerea că ratele de capital ale datoriei publice guvernamentale se achită/ acoperă prin ,,rostogolirea’’ acesteia, adică prin noi împrumuturi şi că doar cheltuielile cu dobînzile contează în BGC, chiar şi aceste cheltuieli fiind ,,sărite’’ în cazul rezultatului (excedent/deficit) primar…Ar fi interesantă o prezentare a evolutiei cheltuielilor cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, mai ales în condiţiile în care aceasta a urcat de la 13,2%, la finele anului 2008 la peste 37% din PIB (metodologie UE – ESA/SEC 1995/2010) la finele lunii iulie anul curent…
    În tabel observ cifre (bine, sunt numere, dar îmi vine mai bine să mă exprim) care cuprind serviciul datoriei externe (bănuiesc, pentru că de ,,serviciul datoriei interne’’ nu am auzit, după cum, mai bănuiesc că sumele sunt exprimate în milioane euro) totale ale României care cuprind datoria publică directă şi public garantată (DPDPG) inclusiv a BNR care, totuşi, şi-a ,,tras’’ o felie de peste 10 mld. E din împrumutul de la FMI…Şi cum spune şi autorul (,,…bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg… ’’) să poposim puţin doar asupra obligaţiilor guvernamentale asumate de către Ro prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP)…
    Serviciul datoriei publice guvernamentale pentru pachetul financiar extern de împrumut de la FMI, CE şi BIRD ,,asumat’’ (prin Ordonanţă de Urgenţă la timpul respectiv) de către Ro prin (exclusiv) MFP, pentru perioada 2009-2023, îl găsim aici:

    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/serviciupachetiulie2015ro.pdf ,

    din care aflăm că MFP a împrumutat în 2009-11 (exclusiv de la ,,troică’’) 8,2 mld. E, bani, spune autorul ,,…dați cu caracter excepțional Ministerului Finanțelor pentru susținerea plății pensiilor majorate excesiv în 2008…’’. Interesantă destinaţia banilor în utilizarea împrumuturilor în speţă, mă refer la cea precizată de către autor…Şi eu care credeam că pentru acoperirea deficitelor înregistrate de Ro în perioada de referinţă, perioadă dată de timpul scurs de la contractarea lor pînă la debutul rambursării principalului (ratelor de capital) în 2012…care deficite arată cam aşa: 2009: 8,6 mld. E/ 2010: 8,0 mld. E/ 2011: 5,6 mld. E (deficitele, precizez, cash ale BGC sursa: http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii calculate la cursul mediu calculat de BNR sursa:
    http://bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx ,
    căci cele ESA au fost mai mari, respectiv de 10,7/ 8,4/ 7,1 mld. E, dar cum, aici, nu ne ocupăm de rezultatele companiilor şi de angajamente bugetare multianuale, rămînem la cele cash). Sau poate că deficitele, mai sus arătate, au fost rezultatul exclusiv al măririi pensiilor în 2008…Şi spun asta pentru că Ro, prin MFP, nu si-a mărit datoria publică (nu doar externă) doar prin împrumuturile de la Troică, creşterea datoriei publice guvernamentale directe (metodologie UE) din 2009 încoace arătînd cam aşa: (creştere totală anuală, incluzînd creditarea Troicii, internă şi externă) 2009: 11,7 mld. E/ 2010: 9,8 mld. E/ 2011: 8,6 mld. E/ 2012: 6,0 mld. E/ 2013: 4,4 mld. E/ 2014: 5,2 mld. E/ 2015 (ian.-iul.): -2,4 mld. E (o reducere care vine, probabil, în condiţii de excedent bugetar şi lipsa nevoii de finanţare a unui deficit curent, precum şi a stocului de datorie creat la finele lui 2014, peste necesarul de finanţare a deficitului acelui an, pentru rostogolirea datoriei în prima parte a anului 2015, dar care, pînă la sfîrşitul anului, (cred că) va creşte pe măsura ,,atingerii ţintei de deficit’’). Sursa:
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvoldatguvconformUERomiulie2015.pdf

    Deci, cred eu, la stocul de aproximativ 60 de miliarde de E (pe care-l estimez la finele anului) datorie publică guvernamentală (met. UE), restul de 6 mld. E rate de capital de rambursat, prin rostogolire, către CE şi BIRD şi cele aprox. 1,1 mld. E dobînzi de plătit pînă în 2023 (din care -împrumut şi dobînzi- 1,6 mld. E anul acesta) nu vor fi o problemă…

    Cît despre datoria externă totală, cea care o include pe cea privată, trebuie spus că de la o datorie de 71,5 mld. E în ianuarie 2009, s-a atins un maxim de 102,7 mld. E în aprilie 2013, de atunci reducînd-se pînă la nivelul de 89,8 mld. E la finele lunii august a.c. (sursa: http://bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx ), numai în acest an DatExt scăzînd cu 5 mld. E
    ( http://bnr.ro/page.aspx?prid=10697 )
    … lucru nu tocmai bun, înţeleg eu din articol….Trebuie să mărturisesc deschis că n-am înţeles deloc de ce ,,…este de presupus o reducere a potențialului de încasări, odată cu diminuarea liniilor de credit pentru dezvoltarea sectorului particular…’’. Carevasăzică, reducerea datoriei privată externe va avea efecte nedorite pentru că va scădea şi interesul străinilor în menţinerea stabilităţii financiare a Ro…Cred că s-a născut o nouă teorie economico-financiar-monetară, de nepătruns, cel puţin pentru mine…

  2. Şi pentru că mai am nişte timp şi ceva chef, să scriu ceva şi despre cheltuielile Guvernului cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, cel puţin pentru anii din perioada de analiză…
    Cheltuielile guvernamentale cu dobînzile:
    2008: 3,7 mld. lei, respectiv aprox. 1,0 mld.E
    2009: 6,1 mld. lei, respectiv aprox. 1,4 mld.E
    2010: 7,3 mld. lei, respectiv aprox. 1,7 mld.E
    2011: 8,9 mld. lei, respectiv aprox. 2,1 mld.E
    2012: 10,7 mld. lei, respectiv aprox. 2,4 mld.E
    2013: 10,8 mld. lei, respectiv aprox. 2,4 mld.E
    2014: 10,2 mld. lei, respectiv aprox. 2,3 mld.E

    Sursa: fisierul Deficit bugetar cash Sectiunea Cheltuieli link: http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii

    2015 ian.-aug.: 7,5 mld. lei, comparativ cu 8,1 mld. lei ian.-aug. 2014
    Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcaugust2015.pdf

    Aşadar, în perioada de criză, Ro a reuşit performanţa de a-şi creşte (exprimat în euro) de aprox. 2,4 ori cheltuielile cu dobînzile… Analizînd şi deficitele cash pe ultimii trei ani:

    Deficite cash, respectiv raport cheltuieli cu dobînzi/deficit cash:
    2012: 14,8 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 72,5%
    2013: 15,8 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 68,1%
    2014: 11,5 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 88,8%

    Rezultă că, privit dintr-un anumit unghi de vedere ceva similar cu cel al sumelor de la CE analizat de către dl. Pană în articolul
    https://cursdeguvernare.ro/excedentul-bugetar-declarat-la-zi-provenit-din-surse-externe.html
    mare parte din deficit – spre 80%- (pentru care Ro se-mprumută) este dat de cheltuielile cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, iar în cazul anului 2014, dacă ne raportăm la deficitul ESA (în sumă de 9,8 mld. lei (sunt sigur că aţi ,,dibuit’’ fişierul)), chiar peste 100%….Interesant, nu?…mama lor de pensionari….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Bună…dimineaţa!
    Mai întîi de toate, îmi cer scuze că am timp şi chef să scriu…şi o să continui cu mulţumirile mele faţă de domnul Marin care mi-a relevat faptul că plata împrumuturilor statului afectează deficitul bugetar
    (articol: ,,… ceea ce a făcut ca efectul asupra deficitului bugetar să fie limitat până în anul 2015…’’ (…) ,,Acest lucru va creea o presiune suplimentară pe buget…’’),
    fiind probabil înregistrate ca şi (îmi explic eu) cheltuieli, ştirbindu-mi astfel convingerea că ratele de capital ale datoriei publice guvernamentale se achită/ acoperă prin ,,rostogolirea’’ acesteia, adică prin noi împrumuturi şi că doar cheltuielile cu dobînzile contează în BGC, chiar şi aceste cheltuieli fiind ,,sărite’’ în cazul rezultatului (excedent/deficit) primar…Ar fi interesantă o prezentare a evolutiei cheltuielilor cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, mai ales în condiţiile în care aceasta a urcat de la 13,2%, la finele anului 2008 la peste 37% din PIB (metodologie UE – ESA/SEC 1995/2010) la finele lunii iulie anul curent…
    În tabel observ cifre (bine, sunt numere, dar îmi vine mai bine să mă exprim) care cuprind serviciul datoriei externe (bănuiesc, pentru că de ,,serviciul datoriei interne’’ nu am auzit, după cum, mai bănuiesc că sumele sunt exprimate în milioane euro) totale ale României care cuprind datoria publică directă şi public garantată (DPDPG) inclusiv a BNR care, totuşi, şi-a ,,tras’’ o felie de peste 10 mld. E din împrumutul de la FMI…Şi cum spune şi autorul (,,…bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg… ’’) să poposim puţin doar asupra obligaţiilor guvernamentale asumate de către Ro prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP)…
    Serviciul datoriei publice guvernamentale pentru pachetul financiar extern de împrumut de la FMI, CE şi BIRD ,,asumat’’ (prin Ordonanţă de Urgenţă la timpul respectiv) de către Ro prin (exclusiv) MFP, pentru perioada 2009-2023, îl găsim aici:

    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/serviciupachetiulie2015ro.pdf ,

    din care aflăm că MFP a împrumutat în 2009-11 (exclusiv de la ,,troică’’) 8,2 mld. E, bani, spune autorul ,,…dați cu caracter excepțional Ministerului Finanțelor pentru susținerea plății pensiilor majorate excesiv în 2008…’’. Interesantă destinaţia banilor în utilizarea împrumuturilor în speţă, mă refer la cea precizată de către autor…Şi eu care credeam că pentru acoperirea deficitelor înregistrate de Ro în perioada de referinţă, perioadă dată de timpul scurs de la contractarea lor pînă la debutul rambursării principalului (ratelor de capital) în 2012…care deficite arată cam aşa: 2009: 8,6 mld. E/ 2010: 8,0 mld. E/ 2011: 5,6 mld. E (deficitele, precizez, cash ale BGC sursa: http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii calculate la cursul mediu calculat de BNR sursa:
    http://bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx ,
    căci cele ESA au fost mai mari, respectiv de 10,7/ 8,4/ 7,1 mld. E, dar cum, aici, nu ne ocupăm de rezultatele companiilor şi de angajamente bugetare multianuale, rămînem la cele cash). Sau poate că deficitele, mai sus arătate, au fost rezultatul exclusiv al măririi pensiilor în 2008…Şi spun asta pentru că Ro, prin MFP, nu si-a mărit datoria publică (nu doar externă) doar prin împrumuturile de la Troică, creşterea datoriei publice guvernamentale directe (metodologie UE) din 2009 încoace arătînd cam aşa: (creştere totală anuală, incluzînd creditarea Troicii, internă şi externă) 2009: 11,7 mld. E/ 2010: 9,8 mld. E/ 2011: 8,6 mld. E/ 2012: 6,0 mld. E/ 2013: 4,4 mld. E/ 2014: 5,2 mld. E/ 2015 (ian.-iul.): -2,4 mld. E (o reducere care vine, probabil, în condiţii de excedent bugetar şi lipsa nevoii de finanţare a unui deficit curent, precum şi a stocului de datorie creat la finele lui 2014, peste necesarul de finanţare a deficitului acelui an, pentru rostogolirea datoriei în prima parte a anului 2015, dar care, pînă la sfîrşitul anului, (cred că) va creşte pe măsura ,,atingerii ţintei de deficit’’). Sursa:
    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvoldatguvconformUERomiulie2015.pdf

    Deci, cred eu, la stocul de aproximativ 60 de miliarde de E (pe care-l estimez la finele anului) datorie publică guvernamentală (met. UE), restul de 6 mld. E rate de capital de rambursat, prin rostogolire, către CE şi BIRD şi cele aprox. 1,1 mld. E dobînzi de plătit pînă în 2023 (din care -împrumut şi dobînzi- 1,6 mld. E anul acesta) nu vor fi o problemă…

    Cît despre datoria externă totală, cea care o include pe cea privată, trebuie spus că de la o datorie de 71,5 mld. E în ianuarie 2009, s-a atins un maxim de 102,7 mld. E în aprilie 2013, de atunci reducînd-se pînă la nivelul de 89,8 mld. E la finele lunii august a.c. (sursa: http://bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx ), numai în acest an DatExt scăzînd cu 5 mld. E
    ( http://bnr.ro/page.aspx?prid=10697 )
    … lucru nu tocmai bun, înţeleg eu din articol….Trebuie să mărturisesc deschis că n-am înţeles deloc de ce ,,…este de presupus o reducere a potențialului de încasări, odată cu diminuarea liniilor de credit pentru dezvoltarea sectorului particular…’’. Carevasăzică, reducerea datoriei privată externe va avea efecte nedorite pentru că va scădea şi interesul străinilor în menţinerea stabilităţii financiare a Ro…Cred că s-a născut o nouă teorie economico-financiar-monetară, de nepătruns, cel puţin pentru mine…

  2. Şi pentru că mai am nişte timp şi ceva chef, să scriu ceva şi despre cheltuielile Guvernului cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, cel puţin pentru anii din perioada de analiză…
    Cheltuielile guvernamentale cu dobînzile:
    2008: 3,7 mld. lei, respectiv aprox. 1,0 mld.E
    2009: 6,1 mld. lei, respectiv aprox. 1,4 mld.E
    2010: 7,3 mld. lei, respectiv aprox. 1,7 mld.E
    2011: 8,9 mld. lei, respectiv aprox. 2,1 mld.E
    2012: 10,7 mld. lei, respectiv aprox. 2,4 mld.E
    2013: 10,8 mld. lei, respectiv aprox. 2,4 mld.E
    2014: 10,2 mld. lei, respectiv aprox. 2,3 mld.E

    Sursa: fisierul Deficit bugetar cash Sectiunea Cheltuieli link: http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii

    2015 ian.-aug.: 7,5 mld. lei, comparativ cu 8,1 mld. lei ian.-aug. 2014
    Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcaugust2015.pdf

    Aşadar, în perioada de criză, Ro a reuşit performanţa de a-şi creşte (exprimat în euro) de aprox. 2,4 ori cheltuielile cu dobînzile… Analizînd şi deficitele cash pe ultimii trei ani:

    Deficite cash, respectiv raport cheltuieli cu dobînzi/deficit cash:
    2012: 14,8 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 72,5%
    2013: 15,8 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 68,1%
    2014: 11,5 mld. lei, raport chelt. cu dob./ deficit cash = 88,8%

    Rezultă că, privit dintr-un anumit unghi de vedere ceva similar cu cel al sumelor de la CE analizat de către dl. Pană în articolul
    https://cursdeguvernare.ro/excedentul-bugetar-declarat-la-zi-provenit-din-surse-externe.html
    mare parte din deficit – spre 80%- (pentru care Ro se-mprumută) este dat de cheltuielile cu dobînzile aferente datoriei publice guvernamentale, iar în cazul anului 2014, dacă ne raportăm la deficitul ESA (în sumă de 9,8 mld. lei (sunt sigur că aţi ,,dibuit’’ fişierul)), chiar peste 100%….Interesant, nu?…mama lor de pensionari….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: