Curtea de Conturi a analizat activitatea Ministerului Finanțelor și a dat publicității un raport referitor la situația datoriei externe și a modului în care au fost utilizați banii împrumutați de statul român.
Concluziile sunt destul de critice la adresa modului în care au fost gestionați banii publici, datele prezentate nefiind de natură să ofere o perspectivă favorabilă asupra evoluțiilor din acest domeniu.
Vă prezentăm, fără alte comentarii o selecție edificatoare din raportul Curții de Conturi a principalilor indicatori și a constatărilor făcute :
Concluziile Curții de conturi
1-creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.
2-în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de solvabilitate va creşte
3-Banca Naţională a României [Direcţia Stabilitate Financiară] subliniază faptul că din raţiuni de sustenabilitate în grupul economiilor emergente, precum şi pentru a modera cheltuielile cu dobânzile şi impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.
4-datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1 % în anul 2012 la 16,9% în anul 2014
5-nu a existat un echilibru între împrumuturile cu rata dobânzii fixă ( în creștere de la 59,2% la 68,8%) şi cele cu rata dobânzii variabilă ( în scădere de la 40,8% la 31,2%) contractate de pe piaţa internă, așa cum era prevăzut în strategiile de administrare a datoriei publice
6-datoria publică guvernamentală internă directă a fost utilizată aproape în totalitate pentru finațarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, finațarea de proiecte având o pondere nesemnificativă de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă
7-în anul 2014, ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească în total datorie publică guvernamentală externă a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23,0%.
8-la finele perioadei financiare 2007-2013 (conform calendarului multianual al bugetului Uniunii Europene) pentru a atrage 2.308 milioane lei necesari acoperirii deficitului bugetului de stat, statul român s-a împrumutat în condițiile în care această sumă putea fi rambursată de căte Comisia Europeană din fonduri europene
9-la nivelul MFP ar trebui identificate și alte surse pentru finanțarea deficitului bugetului de stat în afara bufferul-ui creeat pentru îmbunătățirea modului de gestiune și a profilului de maturitate al datoriei publice
10-gradul de conformare a agenților economici garantați /subîmprumutați, prin plată voluntară la fondul de risc, a scăzut vertiginos, de la 24% în anul 2012 ajungând la 6% în 2014
11- în timp ce o parte din sumele trase din împrumuturile contractate de la băncile externe în perioada 2003-2011, pentru finanțarea proiectelor de investiții, sunt utilizate la rambursarea împrumutului FMI din 2009 se diminuează posibilitatea de creștere economică, prin realizarea investițiilor de către ordonatorii de credite.
12-având în vedere că cele 21 de împrumuturi utilizate pentru rambursarea împrumutului FMI sunt din perioada 2003 – 2011, există un risc major ca aceste investiții să fie realizate parțial, cu întârziere sau să nu mai fie realizate.
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
Daca s-ar taxa/amenda fiecare muc de tigara aruncat pe trotuare in orase … se strang bani suficienti la bugetul public pentru a finantarea oricarui deficit, aerul va fi un pic mai respirabil si aspectul vizual nu ar mai fi atat de deprimant…
___
Serios vorbind, Romania a platiti nota de plata a austeritatii si „disciplinei bugetare” a UE. Oare alte state UE stau mai bine la capitolul datoriei publice?
Deviza interna a Clasei Politice romanesti :”Noi sa ne imprumutam si sa furam cat mai mult pt noi si famigliile noastre, banu’ sa iasa, iar datoriile facute de noi le vor plati fraierii din tara asta!”
Iar pt romani : „Noi veghem la guvernarea, prosperitatea si siguranta tarii si va protejam de ce e mai rau, adica DORMI LINISTIT(fraiere), Clasa Politica VEGHEAZA PT TINE! ”
Curat, Caragiale!
Un talmes balmes catastrofic .
-Sa iei de la BEI 450 milioane euro imprumut pentru finantat reabilitarea drumurilor si sa transferi din aceasta suma 30,18% pentru rambursat rate la FMI, e caz tipic de deturnare de fonduri .Indiferent ca parlamentul a facut o lege „cu dedicatie” care sa permita deturnarea fondurilor .
– Aceiasi problema cu imprumutul de 200 milioane euro (tot de la BEI ) pentru finantat autostrada Arad-Timisoare-Lugoj din care 56,742 miliaone le deturnezi la rambursat rate la FMI .
Lista e lunga .
Aici nu e diletantism .
E disperare totala , criminalitate organizata dar cu acoperire „legala” din cauza haosului financiar in care se deturneaza sume in alte scopuri decit cele pentru care au fost imprumutate .
Si ne mai miram ca dupa 25 de ani nu exista o autostrada nationala cap-coada, apa si canalizarea la sate a ramas un miraj , strazile pline de gropi si saracia lucie . 🙁
Cel mai grav mi se pare incrancenarea de a imprumuta numai de la banci, banci care astfel nu mai fac nici un efort sa finanteze economia, le ajung cativa functionari pt asta.Si cand te gandesti ca Trezoreria are capacitatea de a gestiona titluri de stat catre populatie, cu o dobanda un pic mai mare ca la depozite bancare, asa cum a mai fost anii trecuti.Nu ar mai fi nevoie sa finantezi bancile fara nici un efort din partea lor si fara sa-si asume nici un risc, cat de mic.