Excedentul bugetar declarat la zi – provenit din surse externe - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Excedentul bugetar declarat la zi – provenit din surse externe

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 octombrie, 2015

excedentExcedentul anunțat recent de Ministerul Finanțelor în execuția bugetară pe primele opt luni din acest an provine exclusiv din surse externe. Astfel, diferența pozitivă de 6,46 miliarde lei ( 0,92% din PIB previzonat pe anul în curs) dintre veniturile și cheltuielile contabilizate de stat, a fost a fost acoperită integral de cele 6,59 miliarde lei (0,94% din același PIB) venite din exterior.

Suma menționată mai sus reprezintă, potrivit comunicatului oficial al Finanțelor publice, ”sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare” ( care au fost de 6,18 miliarde lei) plus ”sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014 – 2020” (circa 0,41 miliarde lei).

Dacă se face o incursiune în istoria acestor sume provenite de la UE, se poate observa o creștere substanțială în ultima perioadă, provenită din încasările pe proiectele demarate în anii trecuțiîn pofida neajunsurilor care se mai manifestă în absorbția fondurilor europene.


Partea bună este că utilizăm resursele altora, partea mai puțin bună este că se maschează astfel, incapacitatea noastră de a ne acoperi integral cheltuielile din surse interne.

aCert este că banii luați pe baza finanțării programelor cu participare europeană au ajuns să joace un rol tot mai important pentru rezultatul execuției bugetului general consolidat. De pildă, în 2014 față de 2011, o jumătate de procent din PIB în plus, pe fondul unui buget deja stabilizat de măsurile de austeritate care au împiedicat alunecarea spre ”scenariul grecesc” a avut o importanță majoră.

Pe de o parte, realizările consemnate pe partea de încasare a veniturilor și taxelor sunt incontestabile (cu plusuri de două cifre în raport cu aceeași perioadă a anului precedent, mai puțin la accize, dar asta este o altă poveste). Pe de altă parte, însă, ele sunt amplificate ca imagine de sumele tot mai consistente venite de la UE. Sume incluse în rezultatul final, pe care îl și schimbă acum ca semn.

E bine și așa, dar, cel puțin pentru a fi cinstiți cu noi înșine ar trebui să facem ajustarea cuvenită în mentalul colectiv și să nu mergem pe ideea că am ajuns să colectăm din impozite și taxe mai mult decât consumăm. Motiv de scădere a taxării și de lăsare mai pronunțată pe seama UE a finanțării programelor asumate de statul român.


De fapt, banii proveniți la origine din ideea de solidaritate europeană erau meniți nu să ne acopere nouă cât mai mult din diferența dintre încasări și venituri ( pe care trebuia să o eliminăm singuri) ci să ne ajute să facem investiții publice care să aducă România mai aproape de standardele occidentale pe axa strategică ”drumuri, școală, spital”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

După cum nu erau nici meniți să ne ajute să gestionăm o datorie, ce-i drept sub nivelul stabilit la Maastricht, dar care ne-a mîncat numai prin dobânzile achitate 1,07% din PIB în primele opt luni ale acestui an. Cum s-ar spune, pentru plata boacănelor făcute prin 2008 – 2009, continuăm să dăm pe mere ce reușim să luam pe pere.

Din păcate, însă, trăim într-o țară în care adoptarea unor poziții la limita intereselor partinice și reliefarea indicatorilor numai după cum dă bine la o privire superficială pare a fi mai profitabilă. Mai profitabilă  decât optimizarea unei situații acceptabile ( obținută greu, cu sacrificii din partea societății) dar cu potențial de performanță. La care ar fi trebui să lucrăm onest pentru a ajunge din urmă ”premianții clasei”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Cei 0,41 mld. lei, primiti de la CE pentru CFM 2014-20 reprezinta doar avansuri. Cum si in perioada 2007-2011 majoritatea sumelor primite pentru CFM 2007-13 au reprezentat doar avansuri. Un document de analizat, in acest sens, ar putea fi balanta fluxurilor banesti cu CE, pe ambele cicluri financiare, aici: http://www.mfinante.ro/reformabugue.html?pagina=domenii

    La 30.06.2012 Romania transmisese declaratii de cheltuieli cu proiecte din fonduri europene in suma de doar 1,9 mld. euro. In urmatorii 2,5 ani s-a mai imbunatatit absorbtia cu alte 8 mld. euro. Anul acesta, pina la 31.08, cu doar vreo 0,8 mld. euro. Repet, doar pe CFM 2007-13…

    D-le Marin. Cum nici BNR nu a actualizat in buletinele sale lunare n-o sa va critic. Dar deficitul cash al BGC, conform Raportului definitiv al executiei pe anul 2014 finalizat la finele lunii iulie a.c. (http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii ) , este de 1,7% din PIB in suma de 11.493,2 milioane lei…

  2. Lucrurile sint mai simple decit par si ele nu trec prin ratiuni sau motivatii economice:cum si de unde sa produca bani din incasari Romania, cind nu mai are „economie si industrie nationala”, iar totul este amanetat strainatatii pe zeci de ani?Cresterea consumului are ratiuni electorle, asa ca degeaba asteptati ca banii UE sa fie indreptti spre investitii publice, iar nu spre consum…electoral!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Cei 0,41 mld. lei, primiti de la CE pentru CFM 2014-20 reprezinta doar avansuri. Cum si in perioada 2007-2011 majoritatea sumelor primite pentru CFM 2007-13 au reprezentat doar avansuri. Un document de analizat, in acest sens, ar putea fi balanta fluxurilor banesti cu CE, pe ambele cicluri financiare, aici: http://www.mfinante.ro/reformabugue.html?pagina=domenii

    La 30.06.2012 Romania transmisese declaratii de cheltuieli cu proiecte din fonduri europene in suma de doar 1,9 mld. euro. In urmatorii 2,5 ani s-a mai imbunatatit absorbtia cu alte 8 mld. euro. Anul acesta, pina la 31.08, cu doar vreo 0,8 mld. euro. Repet, doar pe CFM 2007-13…

    D-le Marin. Cum nici BNR nu a actualizat in buletinele sale lunare n-o sa va critic. Dar deficitul cash al BGC, conform Raportului definitiv al executiei pe anul 2014 finalizat la finele lunii iulie a.c. (http://www.mfinante.ro/deficit.html?pagina=domenii ) , este de 1,7% din PIB in suma de 11.493,2 milioane lei…

  2. Lucrurile sint mai simple decit par si ele nu trec prin ratiuni sau motivatii economice:cum si de unde sa produca bani din incasari Romania, cind nu mai are „economie si industrie nationala”, iar totul este amanetat strainatatii pe zeci de ani?Cresterea consumului are ratiuni electorle, asa ca degeaba asteptati ca banii UE sa fie indreptti spre investitii publice, iar nu spre consum…electoral!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr