Datele pe care administrația locală își face bugetul pe 2020: Ministerul de Finanțe a trimis în teritoriu indicatorii de lucru

Creștere economică de 5,7% din PIB, inflație de 2,6% și un curs mediu de schimb de 4,71 lei/euro:
aceștia sunt principalii indicatori macroeconomici pe baza cărora autoritățile publice locale vor elabora bugetele pentru 2020.
Cifrele au fost trimise de la centru în teritoriu pentru ca la nivelul consiliilor județene să e elaboreze bugetele pe anul viitor, iar ele sugerează că economia locală va avea o evoluție mai bună în 2020.
Această prognoză nu pare însă să țină cont de dezechilibrele majore acumulate în ultimii ani și nici de prognozele privind situația principalilor parteneri comerciali ai României.

*

Cifrele de mai sus au fost transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) consiliilor județene din toată țara, într-o scrisoare-cadru privind ”contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de bugetul pe anul 2020 și a estimărilor pentru anii 2021-2023, precum și limita sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”.

Finanțele anticipează că PIB-ul va depăși 1.110 miliarde de lei.
Consumul populației ar urma să își mențină ritmul de creștere, de 6%. Investițiile, respectiv formarea brută de capital fix, ar urma să aibă un avans semnificativ, de 7,9%, față de doar 6,9% în acest an.

La capitolul exporturi, Ministerul de Finanțe se așteaptă o scădere nesemnificativă a ritmului de creștere. Asta chiar în contextul în care principalul partener comercial al României, Germania, se confruntă cu o scădere însemnată a producției industriale și chiar cu riscul de a intra în recesiune tehnică în acest an. Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proporțională a cererii germane de echipamente auto fabricate în România.

De altfel, în prima jumătate a anului, exporturile românești de mijloace și materiale de transport au consemnat o contracție de 1,8%. Mai multe detalii AICI și AICI.

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb leu/euro, Finanțele se așteaptă ca moneda națională să se întărească în anii ce urmează. Cursul mediu prognozat pentru 2020 este de 4,71 lei/euro. Mediul privat este mai puțin optimist din acest punct de vedere. Analiștii CFA România anticipează o depreciere a cursului la 4,78 lei/euro în următoarele șase luni, respectiv o scădere a monedei naționale până la nivelul de 4,82 lei/euro în următorul an.

Optimistă este și estimarea deficitului de cont curent, de doar 2,9% din PIB în 2020. Doar în primele șapte luni din acest an, deficitul de cont curent a crescut cu 24% față de primele șapte luni din 2018, depășind pragul de șase miliarde de euro, potrivit celor mai recente date anunțate de Banca Națională a României (BNR).

Potrivit unor surse locale care au solicitat anonimatul, până și la nivelul consiliilor județene conduse de PSD, aleșii locali râd pur și simplu de indicatorii pe care urmează să-și însăileze bugetele. 

Guvernul se așteaptă, în continuare, ca economia României să înregistreze o creștere de 5,5% din PIB în acest an, în condițiile în care majoritatea partenerilor externi au estimări semnificativ mai conservatoare.

Comisia Europeană anticipează un avans de doar 4% din PIB al economiei locale, iar Banca Mondială se așteaptă la o creștere de 3,6% din PIB. Cea mai recentă prognoză a FMI este de 3,1% din PIB.

În semestrul întâi din 2019, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul întâi din 2018, cu 4,7%, pe seria brută, respectiv cu 4,8%, pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Pozitiv au contribuit consumul (3,9%) și formarea brută de capital fix (2,3%), în vreme ce exportul net a tras în jos creșterea (-2%).