Rămasă în afara politicii comune de apărare a UE timp de 30 de ani, Danemarca organizează miercuri un referendum vizând aderarea țării la acest sistem.
Peste 65% dintre cei 4,3 milioane de alegători ai țării sunt așteptați să voteze pentru renunțarea la decizia de a nu participa la apărarea comună a UE, arată ultimul sondaj de opinie, publicat duminică. Potrivit Euractiv, previziunile analiștilor sunt totuși prudente, având în vedere prezența scăzută la vot așteptată într-o țară care adesea a respins aprofundarea integrării în UE.
Referendum decis după invazia Ucrainei
Danemarca este membră a UE din 1973, dar a pus refuzat transferul de puteri către Bruxelles, în 1992, când 50,7% dintre danezi au respins Tratatul de la Maastricht, tratatul fondator al UE.
Tratatul a trebuit să fie ratificat de toate statele membre pentru a intra în vigoare. Pentru a-i convinge pe danezi să aprobe tratatul, Copenhaga a negociat o serie de scutiri, iar danezii l-au aprobat în cele din urmă, în anul următor.
Danemarca a rămas în afara monedei unice europene, euro – pe care a respins-o într-un referendum din 2000 – precum și a politicilor comune ale blocului în materie de justiție și afaceri interne și de apărare.
Neparticiparea la politica de apărare comună UE înseamnă că țara scandinavă, care este membru fondator al NATO, nu participă la politica externă a UE în ceea ce privește apărarea și nu contribuie cu trupe la misiunile militare ale UE.
Danemarca este singura țară care a negociat o renunțare la apărare, deși un alt stat membru, Malta, este de facto în afara acesteia.
Premierul danez Frederiksen a convocat referendumul la două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia și după ce a ajuns la un acord cu majoritatea partidelor din parlamentul danez.
Războiul din Ucraina a schimbat și opțiunile Finlandei și Suediei, care au cerut aderarea la NATO, un proces deocamdată blocat de Turcia.
