Curtea Constituțională despre acuzațiile aduse președintelui Traian Băsescu: analiză fără aviz

Curtea Constituțională a României, întrunită vineri dimineață în ședință, a analizat cerea parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Punctul de vedere al Curții a luat calea Parlamentului, care poate sau nu să țină cont de ea în procesul suspedării președintelui.

Punctul de vedere al Curții nu pare să conțină, însă un aviz clar, în sensul de-a stabili dacă președintele Traian Băsescu a încălcat sau nu, grav, Constituția.

Iată răspunsurile pe care le-a dat Curtea Constituțională a României la cele 7 capete de acuzare împotriva președintelui, formulate de Parlament:

Motivul 1: . „Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului.”

Răspunsul Curții:

Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi- a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru.

De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul „opinii şi opţiuni politice”, astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, potrivit căruia Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora.

Motivul 2: „Președintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie”

Răspunsul CCR:

Referitor la susţinerile menţionate în Capitolul II din propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui Romniei, Curtea reţine că motivele invocate de autorii propunerii privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă şi dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale. În acest sens, Curtea constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii.

În ceea ce priveşte declaraţiile domnului Traian Băsescu referitoare la comunitatea romă şi sancţionarea acestuia de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, rămâne ca Parlamentul să decidă, pe

baza datelor şi a informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.

Cu privire la celelate declaraţii ale Preşedintelui României, Curtea constată că acestea sunt simple afirmaţii, fără să constituie acte sau fapte care să conducă la încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii. În acest sens, sunt şi considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: „Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică – aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice, rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie”.

Motivul 3: Președintele a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei

Răspunsul CCR:

Referitor la motivele invocate în capitolul III din propunerea de suspendare, Curtea reţine că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional. De aceea, nu se poate reţine că încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale.

Curtea îşi afirmă dezaprobarea cu privire la formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei, astfel cum s-a exprimat şi prin

Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, când, invocând Decizia nr. 435/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006, a statuat că „libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când este fermă”.

Prin Decizia nr.53/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţie, autorităţile publice sunt organizate potrivit „principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească”. Astfel, atribuţiile Preşedintelui României au semnificaţia unei contraponderi faţă de puterea legislativă, pentru realizarea

echilibrului puterilor în statul de drept, consacrat prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Aceeaşi semnificaţie o are şi dreptul Preşedintelui României de a cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, conform art. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece acest drept se exercită în condiţiile exprimării punctului de vedere asupra posibilelor căi de soluţionare a conflictului, implicit asupra temeiniciei sau netemeiniciei atitudinii ori a susţinerilor autorităţilor publice implicate în conflict.

Motivul 4:„Președintele a inițiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală.”

Răspunsul CCR:

Referitor la aceste susţineri, Curtea observă că, prin Decizia nr.799/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 23 iunie 2011, a reţinut că „prin Adresa nr. 1.172 din 9 iunie 2011, Preşedintele României a înaintat Curţii Constituţionale proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, iniţiat la propunerea Guvernului” şi a constatat că proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia revizuirea poate fi initiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului.

Faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale.

Motivul 5: „Președintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.”

Răspunsul CCR:

Referitor la aceste susţineri, Curtea constată că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor constituţionali.

Cât priveşte numirea domnului Petre Lăzăroiu ca judecător la Curtea Constituţională cu înfrângerea art.142 alin.(2) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit art.68 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „(2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depăşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea

publică prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei^mandatului pe care l-a avut

judecătorul înlocuit. (3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

Motivul 6: „Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate.”

Răspunsul CCR:

În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor conflicte cu ceilalţi participanţi la viaţa politică.

Cât priveşte declaraţiile sus-menţionate ale domnului Traian Băsescu, Curtea reţine că acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile.

Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Motivul 7: „Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament.”

Răspunsul CCR:

Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situaţia în care Primul ministru al României este preşedintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Preşedintele României.