Cursul de schimb vizat până în 2016 și efectele pe creșterea economică - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Cursul de schimb vizat până în 2016 și efectele pe creșterea economică

13 decembrie, 2012

Anul 2012 este singurul de după 2009 în care este prevăzută o depreciere în termeni reali a leului față de euro. Potrivit analizei Comisiei Naționale de Prognoză, în următorii patru ani, moneda noastră națională ar trebui să se aprecieze în termeni reali față de moneda cu 15,5%. Nominal, anul viitor ar urma să fie atins un maxim de 4,50 lei/euro, după care se va reveni spre un nivelul mediu de 4,40 lei/euro în perioada 2015 – 2016.

(Click pe tabel pentru mărire)

În principiu, asta înseamnă că se va merge pe ideea de a trimite cât mai mult din creșterea de productivitate în cursul de schimb, ceea ce ar însemna o creștere, cu prioritate, a puterii de cumpărare față de mărfurile importate printr-un leu mai puternic și mai puțin prin majorarea salariilor. De aceea, ar fi de explicat pentru pensionari două lucruri.

Primul, chiar și dacă vor lua aceiași bani în expresie nominală, puterea lor de cumpărare în euro va crește, ceea ce înseamnă că vor putea achiziționa mai multe produse din import. Al doilea, chiar și dacă nu vor vedea majorări semnificative de pensii, valoarea activelor pe care le dețin se va majora în euro iar depozitele în lei vor fi în siguranță, cu o valoare mai mare în euro la finele perioadei de depunere.


Reamintim că păstrarea cursului de schimb euro/leu la aceeași valoare nominală este echivalentă cu aprecierea monedei noastre naționale. Altminteri, leul ar trebui să se devalorizeze sincron cu diferența dintre rata inflației la noi (de regulă mai mare) și rata medie a inflației în zona euro( de regulă mai mică). Asta ne ajută și la convergența reală și la limitarea inflației, după eventuala dar implacabila aderare la zona monetară unică.

Problema este că, deși logic se susține această abordare optimă, este dificil de explicat în practică avantajul de a avea mai puțini bani în buzunar dar cu o putere de cumpărare mai mare, precum și de a conserva mai bine agoniseala deja existentă. Cel mai bun exemplu de nocivitate a curesi dintre prețuri și salarii este cazul recent mediatizat al familiei care a depus 80.000 lei vechi în anul 1989 și a retras în 2009 doar 10,80 lei noi. Dobânzile au fost achitate corect, dar de banii depuși atunci pentru un apartament se poate lua acum un meniu modest la fast-food.

Relația dintre curs și PIB

Revenind, această politică de apreciere moderată a leului a avut drept consecință o reducere mai mică a PIB exprimat în moneda unică europeană decât în lei. Conform datelor CNP, față de 2008, PIB 2012 va fi cu 5,1% mai mic în termeni reali decât cel maxim, atins în 2008. Totuși, în euro, diminuarea va fi de numai 2,4%.

(Click pe tabel pentru mărire)

La nivelul perioadei 2008 – 2016, după traversarea perioadei de criză și cu îndeplinirea obiectivelor de politică economică concretizate în indicatorii estimați de CNP, creșterea reală a PIB ar fi de 5,7%, dar cea exprimată în euro ar atinge 25,4%, ceea ce este cu totul altceva. Mai ales dacă, de pildă, în 2017 am trece la utilizarea euro ( condiție oricum înscrisă în tratatul de aderare și de la care avem derogare temporară).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

E adevărat că și recesiunea din 2009 arată mult mai rău în euro, dar și recuperarea aproape integrală din 2010-2011, pe fondul unei stabilități remarcabile a cursului de schimb, este de apreciat. Paradoxal, se vede cum diminuarea moderată a activității economice din 2010 a adus o consolidare importantă în euro iar rezultatul din 2011 a fost mult mai bun decât pare la prima vedere, dată fiind păstrarea raportului euro/leu.

Anul în curs este critic din perspectiva păstrării în zona pozitivă a avansului PIB în euro, lucru mai puțin conștientizat iar rezultatul slab ce se conturează a determinat amânarea aderării la zona euro. De aici și necesitatea revenirii pe trendul de creștere robustă exprimată în euro din anii anteriori. Cu o expansiune mai moderată în lei, care să fortifice economia naționale în contextul pregătirii pentru concurența acerbă din zona euro, cu un curs fix și în lipsa instrumentelor de politică monetară.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Deci cei care muncesc si creaza ceva in tara asta vor fi mai saraci , nu vor mai putea exporta la fel de mult , ca taranii si asistatii sociali sa se lafaie pe bani furati de la cei ce muncesc.

    Ati votat USL ca sa fure de la noi cei ce muncim legal si sa va dea voua asistatilor sociali !

    1. Ai surprins perfect ideea ! Toti mor de grija pensionarilor, nu vada ca pensiile sunt mai mari decat salariile. Iar cei care au impins Romania in criza profunda sunt iar la putere: Tariceanu, Vosganian, Campeanu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Deci cei care muncesc si creaza ceva in tara asta vor fi mai saraci , nu vor mai putea exporta la fel de mult , ca taranii si asistatii sociali sa se lafaie pe bani furati de la cei ce muncesc.

    Ati votat USL ca sa fure de la noi cei ce muncim legal si sa va dea voua asistatilor sociali !

    1. Ai surprins perfect ideea ! Toti mor de grija pensionarilor, nu vada ca pensiile sunt mai mari decat salariile. Iar cei care au impins Romania in criza profunda sunt iar la putere: Tariceanu, Vosganian, Campeanu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr