La un an după ce președintele Emmanuel Macron exprima opinia șocantă că NATO ”este în moarte cerebrală”, Alianța formulează în sfârșit un răspuns și un plan de a face pași către viitor. Rose Gottemoeller, fost secretar general adjunct al NATO, a prezentat Politico conținutul raportului ”NATO 2030”, raport elaborat de ”Grupul de reflecție” – 10 experți ai alianței – care conține recomandări de acțiune.
O propunere cu 2 tăișuri: ”dorința de colaborare” să înlocuiască consensul în acțiune
Una dintre cele mai mari provocări o constituie mediul concurențial dur, în care Rusia persistă să acționeze ca putere militară pregătită să atace periferia NATO.
Creșterea influenței Chinei este, de asemenea, un punct central al raportului, nu pentru că NATO s-ar muta în Marea Chinei de Sud, ci pentru că China este din ce în ce mai activă în Europa. Exemplul concludent: cumpărarea controlului asupta infrastructurii de transport într-un mod care ar putea împiedica libertatea de operare a NATO.
Acest raport propune NATO să găsească modalități de a coopera cu ambele state, dar să rămână fermă în afirmarea și apărarea valorilor pe care este constituită.
Raportul propune ca deblocarea acțiunilor strategice să se facă în baza principiului ”dorinței de colaborare” – o flexibilizare a principiului de consens în acțiune, care ar permite statelor care doresc să participe la acțiuni pe care alți membri le-ar putea refuza.
(Descărcați AICI raportul final al grupului de reflecție)
Între recomandările specifice conținute de raport:
- NATO ar trebui să ia în considerare creșterea autorității delegate Secretarului General, care să poată lua astfel mai rapid decizii utile în chestiuni de personal sau bugetare
- NATO ar trebui să instituie practica auditurilor de funcționare a organizației
- NATO ar trebui să își perfecționeze capacitatea de a atrage și reține în sistem persoane potrivite
- Aliații NATO ar trebui să își crească contribuția la cheltuielile civile ale alianței
- NATO ar trebui să introducă noi modele de finanțare, care să asigure accesul la cele mai noi tehnologii disponibile
- NATO ar trebui să înființeze o Universitate, care să atragă și să pregătească talente din afara organizației
Esența problemei: schimbările politice majore îngreunează decizia strategică
Problema esențială care a produs tensiuni în Alianță este relativ evidentă: NATO a fost întotdeauna agilă din punct de vedere operațional, dar a eșuat constant să se adapteze rapid la schimbări politice majore.
În 2014, de exemplu, Alianța a răspuns rapid agresiunii militare a Kremlinului în Crimeea, întărindu-și amplasamentele defensive din Statele Baltice, Polonia, România și Bulgaria. Toți membrii NATO au pus la dispoziție forțe militare pentru situația în care Alianța ar fi fost nevoită să combată noi acțiuni agresive ale Rusiei.
Rose Gottemoeller își amintește ”cu mândrie” de deciziile adoptate la acel moment, care au făcut ca, până în iulie 2017, grupurile de luptă NATO din Letonia, Lituania, Estonia și Polonia să fie certificate pentru acțiune.
Problema NATO a fost că poziția politică nu a fost pe măsura acțiunilor sale- statele membre NATO au formulat ulterior anului 2014 opinii diferite asupra priorităților de securitate ale Alianței iar dezbaterea incipentă a arătat diviziuni de concept.
(Citiți și: ”Dan Dungaciu – CRONICILE / Falia dintre Europa și SUA trece prin Franța „autonomiei strategice”)
Acesta a fost motivul pentru care președintele Franței a formulat critici severe la adresa Alianței și a arătat că NATO nu se va putea adapta noilor provocări care se arată la orizont. Emmanuel Macron a insistat asupra nevoii ca Europa, în contextul în care președintele SUA Donald Trump întoarce spatele Alianței, să înceapă să gândească ca o putere geopolitică capabilă să acționeze independent de Washington.
NATO a ridicat mânușa aruncată de Emmanuel Macron și a decis, în decembrie 2019, la lanseze o amplă analiză de transformare a NATO. Dacă recomandările conținute în raportul ”NATO 2030” vor fi acceptate, aliații se vor ghida după un nou concept strategic.
