fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

de Alexandra Pele , 11.9.2019

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă ieftine”.

Dublarea salariului minim până în 2023 și creșterea cheltuielilor sociale se numără printre promisiunile de campanie ale Partidului Justiție și Dreptate, aflat la guvernare și creditat în sondaje cu câștigarea alegerilor din 13 octombrie.

Economiștii avertizează asupra creșterii presiunilor inflaționiste ca urmare a orientării modelului de creștere economică către consum.

Există, însă, două mari diferențe față de creșterea salariilor și stimularea consumului între Polonia și România: 

Prima diferență – sănătatea robustă a absolut tuturor indicatorilor macroeconomici: unde România are deficite mari, Polonia are excedent.
A doua diferență este că polonezii fac asta în an electoral: România o face de trei ani neîncetat, iar delirul creșterii de salarii și de stimulare a consumului nu pare să aibă un capăt.

***

Deși statul polonez pare a îmbrățișa o abordare care s-a dovedit extrem de periculoasă pentru România, piețele au semnificativ mai puține emoții în legătură cu erodarea fundamentelor macroeconomice ale Poloniei. Iar motivele nu sunt puține.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

Salariul minim ar urma să înregistreze un avans de 78% până în 2023, la 4.000 de zloți (923 de euro). În România, în perioada 2010-2019, salariul minim pe economie a înregistrat o creștere de 180%, potrivit celui mai recent raport al Eurofond.

Ajustate la paritatea puterii de cumpărare, salariile celor mai prost plătiți angajați din Polonia sunt deja la niveluri similare cu cele din Spania sau SUA, de exemplu și chiar peste cele din Ungaria sau Grecia.

Sursă: Bloomberg

Polonia vs. România. Sănătatea ”cifrelor” versus degringolada deficitelor

Datele Comisiei arată că avansul PIB din Polonia a fost susținut, în ultimii zece ani, și de investiții (atât private cât și publice), dar și de exporturi.

(Citiți și: Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Spre comparație, în România consumul a fost principalul motor care a tras PIB-ul în ultimii cinci ani, excepție făcând 2018, când variația stocurilor a avut o contribuție neobișnuit de ridicată la creșterea economică.

Sursele de creștere ale Poloniei și României (Comisia Europeană)

1-, Contul curent: 
al Poloniei a fost de doar 0,7% din PIB în 2018, iar la jumătatea lui 2019 balanța este pe plus.

În cazul României în schimb, deficitul de cont curent a înregistrat o creștere de 38,1% în primele șase luni, la 5,1 miliarde de euro. Comisia Europeană anticipează că acesta va ajunge la 5% din PIB în acest an, maximumul ultimilor 11 ani.

2-, deficit Bugetar:
Polonia a avut un deficit bugetar de doar 0,4% din PIB, față de România care a urcat la 3,02%.

Polonia are deja un draft de buget pentru 2020, cu un deficit de zero la sută, în ciuda impactului măsurilor anunțate de guvernul polonez, estimat la 24 de miliarde de zloți (5,5 miliarde de euro) anul viitor.

România nu e sigur că se va încadra în ținta maximă de 3%, după ce în ultimii 3 ani a mers la limită după folosirea unui artificiu păgubos: amânarea intempestivă a unor cheltuieli pentru anul următor. Iar cheltuielile au avut ținte salariale, nu de investiții.

În termeni de investiții în infrastructură, Polonia a fost cel mai mare beneficiar de fonduri europene, cu 102 miliarde de euro în exercițiul 2007-2013 și 106 miliarde în 2014-2020. Analiștii se așteaptă ca Polonia să continuă să încaseze, net, fonduri europene de 0,8% din PIB pe an chiar și după 2020.

3-, Balanța comercială și sursa creșterii economice:

Polonia are pe comețul exterior un + 3,4% pe anul 2018.

România a avut în 2018 un – 7,5% și tocmai a atins, în luna iulie, un deficit comercial istoric, de 17,55 miliarde de euro, cu un grad de acoperire a importurilor cu exporturi mai mic chiar decât în anii crizei 2010-2011.

4-. Inflația: 

Polonia a avut în luna mai a acestui an 2,2%.

România a avut în aceeași lună 4,4 %.

Cele mai mari pericole la adresa creșterii economice din Polonia sunt evoluțiile demografice, respectiv îmbătrânirea populației și emigrația. Cu toate acestea, Polonia are în jur de două milioane de imigranți, fiind deschisă importului de forță de muncă inclusiv din state non-membre UE.

Electorala poloneză

Propunerea creștere a salariilor se încadrează în planul de guvernare mai amplu al Partidului Justiție și Dreptate de a stimula cererea prin creșterea cheltuielilor sociale și a majorarea veniturilor. Creșterea economică a Poloniei s-a menținut la un nivel de 5% pe an din 2017, dar este anticipată să se tempereze în anii ce urmează, pe fondul încetinirii zonei euro și a efectelor războiului comercial dintre SUA și China.

Sondajele indică șanse mari de câștig a acestui program electoral și a pariului Partidului Justiție și Dreptate că alegătorii sunt mai interesați de rezultate imediate decât de erodarea standardelor democratice, evoluție care a determinat Uniunea Europeană să critice în repetate rânduri guvernul pentru nerespectarea statului de drept, comentează presa internațională.

Programul de guvernare transferă însă o parte din cheltuielile sociale către mediul privat, care se confruntă și cu o creștere a incertitudinii legislative, ceea ce face dificilă luarea unor decizii legate de investiții, comentează Rafal Benecki, economist-șef la ING Polonia.

În plus, creșterea consumului și a costurilor legate de forța de muncă (transferate în prețul bunurilor de consum) va alimenta creșterea inflației, aflată oricum la maximul ultimilor șapte ani, ceea ce pune în încurcătură banca centrală a Poloniei. În mod normal, aceasta ar trebui să majoreze dobânzile, însă încetinirea creșterii economice din zona și deciziile BCE și Fed ar cere opusul, menținerea sau chiar reducerea costurilor de împrumut pentru a sprijini avansul PIB.

În esență, aceste îngrijorări par a semăna cu avertismentele economiștilor legate de economia României, stimulată pe căi similare în ultimii ani. În realitate, situația Poloniei este departe de cea a României în momentul în care la nivel local s-au decis și implementat, ani la rând, măsuri de stimulare a consumului.

Polonia ar putea ajunge din urmă Germania în 21 de ani

Polonia este singura țară din UE care nu a intrat în recesiune în criza din urmă cu un deceniu. Dacă Polonia va menține ritmul de creștere economică din perioada 1990-2018 ar putea ajunge din urmă economia Germaniei în 21 de ani, potrivit unui raport realizat de Școala de Economia din Varșovia. De asemenea, statul va mai avea nevoie de 14 ani pentru a ajunge la media PIB/cap de locuitori a celor 15 statele membre ”vechi” ale UE.

În perioada 1990-2018, Polonia a avut o creștere economică medie de 3,2% pe an, fiind lider în regiunea Europa Centrală și de Est, ritmul fiind de trei ori mai ridicat decât al UE15.

Consumul sprijină economia, dar Polonia are și alte surse de creștere.

”Consumul privat este așteptat să crească în a doua parte a lui 2019 și la începutul lui 2020 pe măsură ce noile relaxări de fiscalitate și transferuri sociale vor crește veniturile disponibile ale gospodăriilor. Împreună cu o creștere puternică a salariilor și tendințe favorabile pe piața forței de muncă, aceste măsuri sunt așteptate să sprijine încrederea consumatorilor. Creșterea investițiilor continuă să fie susținută de atragerea de fonduri europene și urmează să rămână solidă în 2019, înainte de a încetini în 2020. Dinamica exporturilor și a importurilor este așteptată să se tempereze. În general se estimează o creșterea reală a PIB de 4,4% în 2019 și 3,6% în 2020”, se arată în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2019

Un raspuns

  1. Vaduva Cosmin-Liviu
    11.9.2019, 6:30 pm

    Important e ce vrem sa transmitem si la ce concluzie vrem sa ajungem …. motive gasim intotdeauna

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult