fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze

de Valentin Lazea , 11.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”.

Economistul-șef al BNR compară două școli de responsabilitate. Pe de o parte,  riscurile unei economii care crește pe bază de ”E”-uri, hormoni, steroizi și colesterol, cu dezechilibre care vor intra în mod cert la scadențe scostisitoare – cum e cea a României.
De cealaltă parte, avansul robust, echilibrat, sustenabil și orientat spre viitor – al celorlalte state foste comuniste. 

Pentru că e important să știm – azi, T3 2019 – la ce construim noi de fapt și pe ce ne cheltuim împrumuturile cele scumpe. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția) 

***

În articolul anterior („Poate România căra în spate o creștere economică obeză?”, în Cronicile Curs de guvernare nr. 98) ne-am ocupat de limitele cantitative ale creșterii economice. Acum să aruncăm o privire asupra calității acestei creșteri în ţara noastră, privită în context central şi est-european (CEE). Pentru că, da, calitatea contează; și se decontează.

Or, în această privință, remarcăm faptul că, dată fiind stoparea reformelor structurale începând cu primăvara anului 2015 – anul încetării ultimului acord  stand-by cu FMI – România Diverge nu numai  în raport cu statele vest-europene dezvoltate, ci  şi faţă de celelalte zece state CEE membre ale Uniunii Europene.

(……………………………….)

Cine și cum își produce creșterea economică în UE

Primul tabel de mai jos ne arată că, în perioada 2008 – 2018, consumul privat a fost în România cel mai mare contribuitor la creșterea economică, cu un ritm mediu anual de 2 la sută.

(……………………………..)

În aceeași perioadă, formarea brută de capital fix (investițiile) are, în medie, o contribuție negativă (!), de -0,3 la sută pe an, doar Letonia şi Slovenia având o situație mai deficitară.

(Citiți și: ”Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici”)

Invers, variația stocurilor (creșterea producției nevândute) are în România contribuția cea mai mare dintre statele analizate, de 0,4 la sută pe an (în medie).

Contribuția exporturilor nete (diferența dintre export şi import) este cea mai mică în România, de numai 0,4 la sută pe an.

Din toate aceste cifre rezultă tabloul unei economii centrate pe sine însăși, dominată de consum şi dezinteresată de investiții şi de exporturi. Or, Uniunea Europeană este un club al statelor exportatoare (21  din 28 au surplus de cont curent), în care un stat net importator ca România cu greu îşi găsește locul. Nu degeaba se spune că exportul este cea mai bună cale, pentru firme şi pentru state, de a învăța.

Cine și cu ce își produce creșterea economică

Odată lămurit falimentul actualului model de creștere economică promovat în România, să ne aplecăm asupra factorilor de producție (capital/forță de muncă/productivitate) şi să vedem cum stăm în context CEE la dotarea cu astfel de factori.

În ceea ce privește factorul capital, dotarea cu Investiții Străine Directe (ISD) a României poate părea acceptabilă ca stoc, dar nu şi atunci când raportăm acest stoc la numărul populației. La acest indicator, ISD/locuitor, România ocupă ultimul loc între cele 11 state analizate, potrivit tabelului următor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Un alt indicator care poate ilustra dotarea cu capital a unei ţări este numărul de kilometri de autostradă. Din tabelul alăturat se vede că, în materie de kilometri/milion de locuitori şi de kilometri/1000 km2 de suprafață, România este penultima, depășind doar Letonia.

Dacă trecem să analizăm factorul forţă de muncă, constatăm că în CEE se disting trei grupări de state:

  • State cu spor natural negativ, a căror populație scade an de an: Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, România, Ungaria;
  • State cu spor natural negativ, dar care au reușit să stabilizeze numărul populației, în principal pe seama atragerii de imigranți:  Estonia, Polonia;
  • State cu spor natural pozitiv, a căror populație tinde să crească încontinuu: Cehia, Slovacia, Slovenia.

Factorul productivitate poate fi influențat în cea mai mare măsură de sistemul educațional.  Dar testele PISA, desfășurate o dată la trei ani cu elevi de liceu (15-17 ani), arată că România ocupă în mod constant ultimul sau penultimul loc în ceea ce privește sistemul educațional la toate cele trei probe: citirea şi înțelegerea textului; matematică; științe. Ne putem întreba: despre ce fel de integrare europeană vorbim atunci când generația viitoare (presupusă a fi pilonul central al respectivei integrări) are 40 la sută analfabeți funcționali?

(…………………………………………)

(…………………………………………)

Cele arătate sugerează în mod clar care sunt direcțiile de acțiune pe care o administrație competentă ar trebui să le urmeze.

Politicienii români ai acestui moment ar putea spune, repetând vorbele lui Jean–Claude Juncker: „Știm cu toții ce avem de făcut, dar nu știm cum să fim realeși odată ce am făcut ce trebuia”. Însă nici acest lucru nu este adevărat: prezentate inteligent, reforme în sectoarele amintite ar fi un win-win nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic. Deoarece un calcul simplu arată că, în urma reformelor, ar pierde câteva zeci de mii de oameni, dar ar câștiga douăzeci de milioane.

Să-l facem: 

(……………………………………..)

***

Analiza integrală, cu explicații detaliate – în CRONICILE Curs de Guvernare, Nr. 97. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult