fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze

de Valentin Lazea , 11.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”.

Economistul-șef al BNR compară două școli de responsabilitate. Pe de o parte,  riscurile unei economii care crește pe bază de ”E”-uri, hormoni, steroizi și colesterol, cu dezechilibre care vor intra în mod cert la scadențe scostisitoare – cum e cea a României.
De cealaltă parte, avansul robust, echilibrat, sustenabil și orientat spre viitor – al celorlalte state foste comuniste. 

Pentru că e important să știm – azi, T3 2019 – la ce construim noi de fapt și pe ce ne cheltuim împrumuturile cele scumpe. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția) 

***

În articolul anterior („Poate România căra în spate o creștere economică obeză?”, în Cronicile Curs de guvernare nr. 98) ne-am ocupat de limitele cantitative ale creșterii economice. Acum să aruncăm o privire asupra calității acestei creșteri în ţara noastră, privită în context central şi est-european (CEE). Pentru că, da, calitatea contează; și se decontează.

Or, în această privință, remarcăm faptul că, dată fiind stoparea reformelor structurale începând cu primăvara anului 2015 – anul încetării ultimului acord  stand-by cu FMI – România Diverge nu numai  în raport cu statele vest-europene dezvoltate, ci  şi faţă de celelalte zece state CEE membre ale Uniunii Europene.

(……………………………….)

Cine și cum își produce creșterea economică în UE

Primul tabel de mai jos ne arată că, în perioada 2008 – 2018, consumul privat a fost în România cel mai mare contribuitor la creșterea economică, cu un ritm mediu anual de 2 la sută.

(……………………………..)

În aceeași perioadă, formarea brută de capital fix (investițiile) are, în medie, o contribuție negativă (!), de -0,3 la sută pe an, doar Letonia şi Slovenia având o situație mai deficitară.

(Citiți și: ”Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici”)

Invers, variația stocurilor (creșterea producției nevândute) are în România contribuția cea mai mare dintre statele analizate, de 0,4 la sută pe an (în medie).

Contribuția exporturilor nete (diferența dintre export şi import) este cea mai mică în România, de numai 0,4 la sută pe an.

Din toate aceste cifre rezultă tabloul unei economii centrate pe sine însăși, dominată de consum şi dezinteresată de investiții şi de exporturi. Or, Uniunea Europeană este un club al statelor exportatoare (21  din 28 au surplus de cont curent), în care un stat net importator ca România cu greu îşi găsește locul. Nu degeaba se spune că exportul este cea mai bună cale, pentru firme şi pentru state, de a învăța.

Cine și cu ce își produce creșterea economică

Odată lămurit falimentul actualului model de creștere economică promovat în România, să ne aplecăm asupra factorilor de producție (capital/forță de muncă/productivitate) şi să vedem cum stăm în context CEE la dotarea cu astfel de factori.

În ceea ce privește factorul capital, dotarea cu Investiții Străine Directe (ISD) a României poate părea acceptabilă ca stoc, dar nu şi atunci când raportăm acest stoc la numărul populației. La acest indicator, ISD/locuitor, România ocupă ultimul loc între cele 11 state analizate, potrivit tabelului următor.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Un alt indicator care poate ilustra dotarea cu capital a unei ţări este numărul de kilometri de autostradă. Din tabelul alăturat se vede că, în materie de kilometri/milion de locuitori şi de kilometri/1000 km2 de suprafață, România este penultima, depășind doar Letonia.

Dacă trecem să analizăm factorul forţă de muncă, constatăm că în CEE se disting trei grupări de state:

  • State cu spor natural negativ, a căror populație scade an de an: Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, România, Ungaria;
  • State cu spor natural negativ, dar care au reușit să stabilizeze numărul populației, în principal pe seama atragerii de imigranți:  Estonia, Polonia;
  • State cu spor natural pozitiv, a căror populație tinde să crească încontinuu: Cehia, Slovacia, Slovenia.

Factorul productivitate poate fi influențat în cea mai mare măsură de sistemul educațional.  Dar testele PISA, desfășurate o dată la trei ani cu elevi de liceu (15-17 ani), arată că România ocupă în mod constant ultimul sau penultimul loc în ceea ce privește sistemul educațional la toate cele trei probe: citirea şi înțelegerea textului; matematică; științe. Ne putem întreba: despre ce fel de integrare europeană vorbim atunci când generația viitoare (presupusă a fi pilonul central al respectivei integrări) are 40 la sută analfabeți funcționali?

(…………………………………………)

(…………………………………………)

Cele arătate sugerează în mod clar care sunt direcțiile de acțiune pe care o administrație competentă ar trebui să le urmeze.

Politicienii români ai acestui moment ar putea spune, repetând vorbele lui Jean–Claude Juncker: „Știm cu toții ce avem de făcut, dar nu știm cum să fim realeși odată ce am făcut ce trebuia”. Însă nici acest lucru nu este adevărat: prezentate inteligent, reforme în sectoarele amintite ar fi un win-win nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic. Deoarece un calcul simplu arată că, în urma reformelor, ar pierde câteva zeci de mii de oameni, dar ar câștiga douăzeci de milioane.

Să-l facem: 

(……………………………………..)

***

Analiza integrală, cu explicații detaliate – în CRONICILE Curs de Guvernare, Nr. 97. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult