La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Interviu

Învățăturile celor două femei care construiesc un spital de stat, către cei care se luptă cu statul ca să construiască orice lucru bun

Textul de mai jos e o sumă de mici fragmente din interviu apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la… Mai mult

30.06.2019

Evenimentul

G20 – Întâlnirile cruciale: Cei mai puternici lideri conduc fronturile războiului comercial. Tranșeele marilor bănci centrale

Riscurile războiului comercial dintre marile puteri economice ale lumii impun nota dominantă a summit-ului șefilor celor mai puternice 20 de țări ale lumii, care a… Mai mult

28.06.2019

Cronicile

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

de Marin Pana 14.5.2017

Grafic financiar

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru perioada 2016 – 2019.

Pe scurt, de la 19% în urmă cu un an, s-a ajuns la 38%, ceea ce constituie cea mai mare modificare a estimărilor din toate timpurile.

Recordul a fost stabilit pentru anul 2017, când în loc de un modest 3,0% avansat în primăvara trecută, s-a anunţat o valoare mai mult decât triplă, respectiv 9,9%.

Precizăm că aceste creşteri ale salariului real echivalează cu cele ale puterii de cumpărare, adică ţin cont nu doar de majorarea nominală a sumelor încasate de angajaţi dar şi de inflaţia care ar urma să fie consemnată pe perioada analizată. Care depinde şi de evoluţia cursului de schimb la care se importă o bună parte din mărfurile din coşul de consum, se aduc resurse energetice şi se tarifează telefonia. Cât despre ratele la creditele luate în valută, încă destul de multe ( peste 40%) nu mai are rost să insistăm.

(Citiți și: ”Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020”)

Desigur, se pot lua în calcul modificări importante în strategia economică şi ar fi chiar de admirat ajustarea rapidă a prognozelor pentru  se pune de acord cu evoluţiile din economie şi politica economică. De aceea, hai să vedem din care rezultate economice se va putea majora puterea de cumpărare cu banii amintiţi mai sus :

Surpriză mare, aceeaşi Comisie care nimereşte cu precizie demnă de invidiat nivelul PIB (vezi rezultatele pentru 2015 şi 2016), păstrează aproape neschimbat PIB-ul în euro estimat pentru 2017 şi vine cu modificări în sus minore pentru 2018 şi 2019, deşi vede dublări sau triplări ale ritmului de creştere al salariului real. Dar poate se va întâmpla ceva excepţional cu cursul de schimb euro/leu. Să vedem modificările:

Foarte interesant. Cursul a fost deja ceva mai mare decât prognoza (de aceea avem şi valoarea exactă cu patru zecimale pentru anul 2016), ceea ce pare să aibă o legătură directă cu ”depăşirea planului” la majorări de salarii în anul electoral care de-abia a trecut. Nu cu mult, de la 9,6% la 11,9%, dar suficient pentru a trimite cursul mai sus, adică la estimarea pusă programatic la 4,49 lei/euro până în 2019.

Acum, deja am consemnat ceva mai mult de 4,53 lei/euro pe primul trimestru din 2017 şi ne plasăm în luna mai în jur de 4,55 lei/euro. Nu că se poate face o legătură automată cu regula de trei simplă şi nu că majorările nominale de venituri fără nicio corespondenţă semnalată până acum în creştere productivităţii muncii (-0,4% pe anul 2016) şi-ar produce imediat efectele, dar apar două întrebări cu efect pe buzunar.

În primul rând: Mai crede cineva în prognoza de curs de schimb pentru anul 2017, adică în media de 4,49 lei/euro ? Artimetica elementară arată că, pentru asta, ar fi necesară o scădere de la cei 4,55 lei/euro din prezent la 4,48 lei/euro până la finalul anului.

În al doilea rând: Dacă o majorare de salarii consemnată efectiv a fi cu 23% mai mare decât cea prognozată anterior s-a produs simultan cu un avans de trei bani a mediei de curs de schimb (în definitiv mai puţin de un procent, ceea ce nu e mare lucru), oare cum va evolua cursul la o majorare cu 230% a estimării de creştere a salariilor, de la 3% la 9,9%?

Cuantum mai mic de zece procente, care pare a fi foarte conservator faţă de ce se profilează date fiind anunţurile venite dinspre Executiv şi datele care arată deja un avans mediu de +15,6% pe primul trimestru al anului al puterii de cumpărare a câştigurilor salariale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De ce interesează prognozele CNP ? Pentru că, aşa cum scrie chiar în titlul lor, au fost întocmite pentru programul de convergenţă cu care s-a angajat Guvernul faţă de Bruxelles. Dar şi pentru a fundamenta angajamentele de creştere a nivelului de trai pe baza unor venituri bugetare care depind în mod esenţial atât de creşterea PIB în lei cât şi de păstrarea stabilă a cursului euro/leu.

Din fericire, sau din păcate, CNP are obiceiul să nimerească foarte bine creşterea PIB în euro dar, din păcate, sau din fericire, ratează cu graţie majorările nominale de salarii. De pildă, valoarea câştigului mediu salarial din România, prevăzută în primăvara lui 2016 să atingă 2.333 lei net de-abia în 2019, a fost deja depăşită în martie 2017 (2.342 lei net, conform datelor anunţate recent de INS).

Or, la o majorare de 15,6% a salariilor reale în primul sfert al acestui an, dacă se confirmă media de 4,55 lei/euro pe întreg anul 2017 (unii, mai cârcotaşi, ar spune să dea Domnul să fie doar atât !), PIB-ul ar trece de la 181,5 miliarde euro la doar 179 miliarde euro, adică sub prognoza anterioară. Deşi, din acest rezultat economic văzut ca diminuat inclusiv de Comisia Europeană, cică s-ar putea da salarii cu o creştere mai multă decât triplă faţă de cea prognozată în urmă cu un an.

Dacă e să ne luăm după datele oficiale prezentate, situaţia ar urma să se repete şi în 2018 şi în 2019, când s-a estimat un curs cu risc major de a deveni fictiv (să dea, tot Domnul, să nu fie aşa !), acelaşi 4,49 lei care aduce a preţ de marketing de retail, în condiţii de dublare a estimărilor de creşteri salariale în termeni reali.

Ceea ce, referitor la solicitările de-a dreptul fanteziste de creştere a veniturilor, nu poate decât să ducă cu gândul la o zicere populară: De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere !

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD se preface că va tăia pensiile speciale: proiectul de plafonare va fi trimis în Parlament

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat luni în CEx PSD propunerea de rectificare bugetară care urmează să fie operată și ”câteva măsuri” fiscale pe… Mai mult

Stiri

Control la Spitalul Județean de Urgență Arad – perfuzoare de unică folosință utilizate mai multe zile

Vladimir Ionescu

Consiliul Judeţean (CJ) Arad a declanșat o anchetă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, după ce pacienţii internaţi la Secţia Medicină Internă au reclamat… Mai mult

Stiri

Decizii CEx PSD: candidat propriu la prezidențiale, congres de validare pe 3 august. Și remaniera mică – Interne și Externe

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a decis luni ca partidul să susțină propriul candidat la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie. PSD va încerca să negocieze cu… Mai mult

Stiri

Ramona Mănescu – propusă de ALDE și susținută de PSD ca ministru de Externe

Victor Bratu

CEx PSD a validat luni propunerea ca Ramona Mănescu să fie ministru al Afacerilor Externe. Propunerea este susținută de ALDE, care a acceptat schimbarea lui… Mai mult

Stiri

Marile dezechilibre la 5 luni: Deficitul de cont curent – creștere de aproape 33% / Investițiile străine – scădere cu peste 10%

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a crescut cu 32,6%, până la mai mult de 3,4 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2019,… Mai mult

Stiri

China, cea mai redusă creștere de după 1992 – 6,2%, în T2. Guvernul pregătește măsuri de stimulare

Iulian Soare

Economia chineză a înregistrat în cel de-al doilea trimestru al anului o creştere de 6,2% faţă de perioada similară a anului precedent, acesta fiind cel… Mai mult

Stiri

PNL a desemnat conduceri interimare la organizațiile de sector din București

Razvan Diaconu

Președintele interimar al PNL București, Violeta Alexandru (foto), a anunțat, luni, decizia Biroului Executiv cu privire la președinții organizațiilor din sectoare. Propunerile au fost făcute… Mai mult