fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

de Marin Pana 14.5.2017

Grafic financiar

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru perioada 2016 – 2019.

Pe scurt, de la 19% în urmă cu un an, s-a ajuns la 38%, ceea ce constituie cea mai mare modificare a estimărilor din toate timpurile.

Recordul a fost stabilit pentru anul 2017, când în loc de un modest 3,0% avansat în primăvara trecută, s-a anunţat o valoare mai mult decât triplă, respectiv 9,9%.

Precizăm că aceste creşteri ale salariului real echivalează cu cele ale puterii de cumpărare, adică ţin cont nu doar de majorarea nominală a sumelor încasate de angajaţi dar şi de inflaţia care ar urma să fie consemnată pe perioada analizată. Care depinde şi de evoluţia cursului de schimb la care se importă o bună parte din mărfurile din coşul de consum, se aduc resurse energetice şi se tarifează telefonia. Cât despre ratele la creditele luate în valută, încă destul de multe ( peste 40%) nu mai are rost să insistăm.

(Citiți și: ”Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020”)

Desigur, se pot lua în calcul modificări importante în strategia economică şi ar fi chiar de admirat ajustarea rapidă a prognozelor pentru  se pune de acord cu evoluţiile din economie şi politica economică. De aceea, hai să vedem din care rezultate economice se va putea majora puterea de cumpărare cu banii amintiţi mai sus :

Surpriză mare, aceeaşi Comisie care nimereşte cu precizie demnă de invidiat nivelul PIB (vezi rezultatele pentru 2015 şi 2016), păstrează aproape neschimbat PIB-ul în euro estimat pentru 2017 şi vine cu modificări în sus minore pentru 2018 şi 2019, deşi vede dublări sau triplări ale ritmului de creştere al salariului real. Dar poate se va întâmpla ceva excepţional cu cursul de schimb euro/leu. Să vedem modificările:

Foarte interesant. Cursul a fost deja ceva mai mare decât prognoza (de aceea avem şi valoarea exactă cu patru zecimale pentru anul 2016), ceea ce pare să aibă o legătură directă cu ”depăşirea planului” la majorări de salarii în anul electoral care de-abia a trecut. Nu cu mult, de la 9,6% la 11,9%, dar suficient pentru a trimite cursul mai sus, adică la estimarea pusă programatic la 4,49 lei/euro până în 2019.

Acum, deja am consemnat ceva mai mult de 4,53 lei/euro pe primul trimestru din 2017 şi ne plasăm în luna mai în jur de 4,55 lei/euro. Nu că se poate face o legătură automată cu regula de trei simplă şi nu că majorările nominale de venituri fără nicio corespondenţă semnalată până acum în creştere productivităţii muncii (-0,4% pe anul 2016) şi-ar produce imediat efectele, dar apar două întrebări cu efect pe buzunar.

În primul rând: Mai crede cineva în prognoza de curs de schimb pentru anul 2017, adică în media de 4,49 lei/euro ? Artimetica elementară arată că, pentru asta, ar fi necesară o scădere de la cei 4,55 lei/euro din prezent la 4,48 lei/euro până la finalul anului.

În al doilea rând: Dacă o majorare de salarii consemnată efectiv a fi cu 23% mai mare decât cea prognozată anterior s-a produs simultan cu un avans de trei bani a mediei de curs de schimb (în definitiv mai puţin de un procent, ceea ce nu e mare lucru), oare cum va evolua cursul la o majorare cu 230% a estimării de creştere a salariilor, de la 3% la 9,9%?

Cuantum mai mic de zece procente, care pare a fi foarte conservator faţă de ce se profilează date fiind anunţurile venite dinspre Executiv şi datele care arată deja un avans mediu de +15,6% pe primul trimestru al anului al puterii de cumpărare a câştigurilor salariale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De ce interesează prognozele CNP ? Pentru că, aşa cum scrie chiar în titlul lor, au fost întocmite pentru programul de convergenţă cu care s-a angajat Guvernul faţă de Bruxelles. Dar şi pentru a fundamenta angajamentele de creştere a nivelului de trai pe baza unor venituri bugetare care depind în mod esenţial atât de creşterea PIB în lei cât şi de păstrarea stabilă a cursului euro/leu.

Din fericire, sau din păcate, CNP are obiceiul să nimerească foarte bine creşterea PIB în euro dar, din păcate, sau din fericire, ratează cu graţie majorările nominale de salarii. De pildă, valoarea câştigului mediu salarial din România, prevăzută în primăvara lui 2016 să atingă 2.333 lei net de-abia în 2019, a fost deja depăşită în martie 2017 (2.342 lei net, conform datelor anunţate recent de INS).

Or, la o majorare de 15,6% a salariilor reale în primul sfert al acestui an, dacă se confirmă media de 4,55 lei/euro pe întreg anul 2017 (unii, mai cârcotaşi, ar spune să dea Domnul să fie doar atât !), PIB-ul ar trece de la 181,5 miliarde euro la doar 179 miliarde euro, adică sub prognoza anterioară. Deşi, din acest rezultat economic văzut ca diminuat inclusiv de Comisia Europeană, cică s-ar putea da salarii cu o creştere mai multă decât triplă faţă de cea prognozată în urmă cu un an.

Dacă e să ne luăm după datele oficiale prezentate, situaţia ar urma să se repete şi în 2018 şi în 2019, când s-a estimat un curs cu risc major de a deveni fictiv (să dea, tot Domnul, să nu fie aşa !), acelaşi 4,49 lei care aduce a preţ de marketing de retail, în condiţii de dublare a estimărilor de creşteri salariale în termeni reali.

Ceea ce, referitor la solicitările de-a dreptul fanteziste de creştere a veniturilor, nu poate decât să ducă cu gândul la o zicere populară: De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere !

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult