fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020

de Marin Pana 9.5.2017

Există numeroase definiţii posibile pentru indicatorul output gap, dar una simplă ar fi aceea că Output Gap reprezintă diferenţa dintre PIB realizat şi PIB potenţial, reflectând deviaţia economiei de la nivelul care implică echilibrul.” (Definţie preluată din articolul ”Analiza Stabilităţii Macroeconomice folosind Indicatorul Output Gap”, Revista Română de Statistică nr. 2/2013.)

Am încercat să verificăm această relaţie între PIB realizat, PIB potenţial şi Ouput Gap în Programul de Convergenţă 2017 – 2020 dat publicităţii la finele săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Dacă pentru anul 2018, diferenţa este minimă, de numai o zecime de procent, pentru anii 2016, 2017, 2019 şi 2020 apar discrepanţe semnificative între valorile trecute în Program şi cele rezultate prin aplicarea definiţiei teoretice.

De exemplu, pentru anul în curs, Programul de Convergenţă prezintă un Output Gap încă uşor negativ, de -0,1% ( Tabel 4 – Contribuţia factorilor la creşterea PIB potenţial, pagina 17-18), în pofida faptului că datele prezentate de alte instituţii arată că suntem deja în domeniul pozitiv al acestui indicator înainte de mijlocul anului. Totuşi, din propriile date oferite de Finanţe în baza datelor preluate de la Comisia Naţională de Prognoză, rezultă un ecart de +0,7%.

Diferenţe majore apar pentru 2019 şi 2020, unde valoarea prezentată în tabelul menţionat mai mai mare decât cea care ar rezulta teoretic. Precizăm că valorile realizate sau estimate a fi realizate pentru creşterea economică, din care se scade PIB-ul potenţial pentru a obţine Output Gap-ul, sunt exact cele din Tabelul 5 de la pagina 18 din acelaşi Program de Convergenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pe cine și cum (ne) păcălim

Cu toată bunăvoinţa pentru eventuale erori umane întâmplătoare, am căutat şi valorile pentru PIB potenţial pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză. Aici am găsit, în cea mai recentă lucrare publicată, Prognoza de primăvară 2017, următoarele valori:

Interesant lucru, pentru intervalul 2016-2019 valorile coincid cu valorile pe care le-am calculat pe baza definiţiei clasice şi nu cu valorile prezentate în Program iar pentru anul 2020 nu mai seamănă nici o valoare cu alta. Ceea ce reprezintă o incoerenţă logică în sine.

Una peste alta, rezultă că avem trei seturi de date care nu au fost corelate între instituţii ale aceluiaşi Executiv şi nici cu teoria economică.

Ceea ce nu e de joacă pentru un document oficial transmis la Bruxelles, fie şi din perspectiva credibilităţii respectării programului economic asumat.

Poate că ar fi utilă o corelare a acestor date publice, care nici nu sunt chiar atât de greu de înţeles sau de verificat. Fiind vorba ori de erori de aritmetică elementară ori de faptul că s-a lucrat pe porţiuni din programul economic cu alte valori de creştere economică şi/sau PIB potenţial ( care ar explica rezultatele aritmetice simple), cu consecinţele de rigoare asupra posibilităţilor de transpunere în practică a acestuia.

Varza cifrelor: când productivitatea îți coboară creșterea PIB pe 2017 cu picioarele pe pământ. La 4,4%

În fine, dar nu în ultimul rând, structura PIB potenţial prezentată în Programul de Convergenţă ridică o serie de semne de întrebare ( inclusiv pentru Comisia Europeană, care vede o medie a PIB potenţial mai mică cu un procent, adică 3,8% faţă de 4,8% pentru anii 2017-2018, considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).

Dincolo de valorile atribuite pe componente (unde PTF este productivitatea totală a factorilor de producţie şi reprezintă pariul riscant de care depinde în cea mai mare parte nivelul relativ ridicat de creştere economică), interesează ce rezultă în coloană ultimă, pe care am adăugat-o pe baza relaţiei teoretice amintită la început.

Dacă ar fi aşa, din nou valorile de creştere economică diferă faţă de cele prezentate oficial, cu numai 4,4% în loc de 5,2% pentru anul în curs, dar cu atingerea unor valori de 6 sau peste 6 procente anual în 2019 şi 2020.

De fapt, estimarea făcută pe baza factorilor de producţie ( muncă, capital şi productivitate) să se realizeze în practică (valorile marcate cu roşu pe verticală pentru intervalul 2017 – 2020) ar trebui să coincidă cu cea prezentată în Prognoza de primăvară 2017.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    10.5.2017, 4:06 am

    Articol:,,…considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).”

    Mda…poate fi considerată ca fiind exagerată. De fapt, chiar subscriu aprecierii. Dar avem un exemplu. Nu îndepărtat. Deloc îndepărtat. 2014: -3,1%/2015: +8,4%. (vezi pag.22):

    http://bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=24992&idInfoClass=1182

    Sau, alt exemplu: 2015: +8,4%/2016: -3,3%. Acel -15% din trim.IV e penultima cireaşă de pe tortul economic al lui 2016.Desigur unul cu foarte multă frişcă. vezi:

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr4r16.pdf

    Cine să fi băgat de seamă? Ultima: evaziunea/colectarea TVA. Aflăm prin vara-toamna lui 2018.

    Titlul? Corect! Pe cine păcălim?

  2. Vladimir
    19.5.2017, 11:29 am

    Datele din tabele sunt prezentate ca si rate de crestere, din acest motiv ele nu se aduna. Pentru ca identitatea respectiva sa se verifice, este nevoie de datele in nivel, nu de variatia acestora.

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult