fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020

de Marin Pana 9.5.2017

Există numeroase definiţii posibile pentru indicatorul output gap, dar una simplă ar fi aceea că Output Gap reprezintă diferenţa dintre PIB realizat şi PIB potenţial, reflectând deviaţia economiei de la nivelul care implică echilibrul.” (Definţie preluată din articolul ”Analiza Stabilităţii Macroeconomice folosind Indicatorul Output Gap”, Revista Română de Statistică nr. 2/2013.)

Am încercat să verificăm această relaţie între PIB realizat, PIB potenţial şi Ouput Gap în Programul de Convergenţă 2017 – 2020 dat publicităţii la finele săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Dacă pentru anul 2018, diferenţa este minimă, de numai o zecime de procent, pentru anii 2016, 2017, 2019 şi 2020 apar discrepanţe semnificative între valorile trecute în Program şi cele rezultate prin aplicarea definiţiei teoretice.

De exemplu, pentru anul în curs, Programul de Convergenţă prezintă un Output Gap încă uşor negativ, de -0,1% ( Tabel 4 – Contribuţia factorilor la creşterea PIB potenţial, pagina 17-18), în pofida faptului că datele prezentate de alte instituţii arată că suntem deja în domeniul pozitiv al acestui indicator înainte de mijlocul anului. Totuşi, din propriile date oferite de Finanţe în baza datelor preluate de la Comisia Naţională de Prognoză, rezultă un ecart de +0,7%.

Diferenţe majore apar pentru 2019 şi 2020, unde valoarea prezentată în tabelul menţionat mai mai mare decât cea care ar rezulta teoretic. Precizăm că valorile realizate sau estimate a fi realizate pentru creşterea economică, din care se scade PIB-ul potenţial pentru a obţine Output Gap-ul, sunt exact cele din Tabelul 5 de la pagina 18 din acelaşi Program de Convergenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pe cine și cum (ne) păcălim

Cu toată bunăvoinţa pentru eventuale erori umane întâmplătoare, am căutat şi valorile pentru PIB potenţial pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză. Aici am găsit, în cea mai recentă lucrare publicată, Prognoza de primăvară 2017, următoarele valori:

Interesant lucru, pentru intervalul 2016-2019 valorile coincid cu valorile pe care le-am calculat pe baza definiţiei clasice şi nu cu valorile prezentate în Program iar pentru anul 2020 nu mai seamănă nici o valoare cu alta. Ceea ce reprezintă o incoerenţă logică în sine.

Una peste alta, rezultă că avem trei seturi de date care nu au fost corelate între instituţii ale aceluiaşi Executiv şi nici cu teoria economică.

Ceea ce nu e de joacă pentru un document oficial transmis la Bruxelles, fie şi din perspectiva credibilităţii respectării programului economic asumat.

Poate că ar fi utilă o corelare a acestor date publice, care nici nu sunt chiar atât de greu de înţeles sau de verificat. Fiind vorba ori de erori de aritmetică elementară ori de faptul că s-a lucrat pe porţiuni din programul economic cu alte valori de creştere economică şi/sau PIB potenţial ( care ar explica rezultatele aritmetice simple), cu consecinţele de rigoare asupra posibilităţilor de transpunere în practică a acestuia.

Varza cifrelor: când productivitatea îți coboară creșterea PIB pe 2017 cu picioarele pe pământ. La 4,4%

În fine, dar nu în ultimul rând, structura PIB potenţial prezentată în Programul de Convergenţă ridică o serie de semne de întrebare ( inclusiv pentru Comisia Europeană, care vede o medie a PIB potenţial mai mică cu un procent, adică 3,8% faţă de 4,8% pentru anii 2017-2018, considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).

Dincolo de valorile atribuite pe componente (unde PTF este productivitatea totală a factorilor de producţie şi reprezintă pariul riscant de care depinde în cea mai mare parte nivelul relativ ridicat de creştere economică), interesează ce rezultă în coloană ultimă, pe care am adăugat-o pe baza relaţiei teoretice amintită la început.

Dacă ar fi aşa, din nou valorile de creştere economică diferă faţă de cele prezentate oficial, cu numai 4,4% în loc de 5,2% pentru anul în curs, dar cu atingerea unor valori de 6 sau peste 6 procente anual în 2019 şi 2020.

De fapt, estimarea făcută pe baza factorilor de producţie ( muncă, capital şi productivitate) să se realizeze în practică (valorile marcate cu roşu pe verticală pentru intervalul 2017 – 2020) ar trebui să coincidă cu cea prezentată în Prognoza de primăvară 2017.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    10.5.2017, 4:06 am

    Articol:,,…considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).”

    Mda…poate fi considerată ca fiind exagerată. De fapt, chiar subscriu aprecierii. Dar avem un exemplu. Nu îndepărtat. Deloc îndepărtat. 2014: -3,1%/2015: +8,4%. (vezi pag.22):

    http://bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=24992&idInfoClass=1182

    Sau, alt exemplu: 2015: +8,4%/2016: -3,3%. Acel -15% din trim.IV e penultima cireaşă de pe tortul economic al lui 2016.Desigur unul cu foarte multă frişcă. vezi:

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr4r16.pdf

    Cine să fi băgat de seamă? Ultima: evaziunea/colectarea TVA. Aflăm prin vara-toamna lui 2018.

    Titlul? Corect! Pe cine păcălim?

  2. Vladimir
    19.5.2017, 11:29 am

    Datele din tabele sunt prezentate ca si rate de crestere, din acest motiv ele nu se aduna. Pentru ca identitatea respectiva sa se verifice, este nevoie de datele in nivel, nu de variatia acestora.

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult