fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020

de Marin Pana 9.5.2017

Există numeroase definiţii posibile pentru indicatorul output gap, dar una simplă ar fi aceea că Output Gap reprezintă diferenţa dintre PIB realizat şi PIB potenţial, reflectând deviaţia economiei de la nivelul care implică echilibrul.” (Definţie preluată din articolul ”Analiza Stabilităţii Macroeconomice folosind Indicatorul Output Gap”, Revista Română de Statistică nr. 2/2013.)

Am încercat să verificăm această relaţie între PIB realizat, PIB potenţial şi Ouput Gap în Programul de Convergenţă 2017 – 2020 dat publicităţii la finele săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Dacă pentru anul 2018, diferenţa este minimă, de numai o zecime de procent, pentru anii 2016, 2017, 2019 şi 2020 apar discrepanţe semnificative între valorile trecute în Program şi cele rezultate prin aplicarea definiţiei teoretice.

De exemplu, pentru anul în curs, Programul de Convergenţă prezintă un Output Gap încă uşor negativ, de -0,1% ( Tabel 4 – Contribuţia factorilor la creşterea PIB potenţial, pagina 17-18), în pofida faptului că datele prezentate de alte instituţii arată că suntem deja în domeniul pozitiv al acestui indicator înainte de mijlocul anului. Totuşi, din propriile date oferite de Finanţe în baza datelor preluate de la Comisia Naţională de Prognoză, rezultă un ecart de +0,7%.

Diferenţe majore apar pentru 2019 şi 2020, unde valoarea prezentată în tabelul menţionat mai mai mare decât cea care ar rezulta teoretic. Precizăm că valorile realizate sau estimate a fi realizate pentru creşterea economică, din care se scade PIB-ul potenţial pentru a obţine Output Gap-ul, sunt exact cele din Tabelul 5 de la pagina 18 din acelaşi Program de Convergenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pe cine și cum (ne) păcălim

Cu toată bunăvoinţa pentru eventuale erori umane întâmplătoare, am căutat şi valorile pentru PIB potenţial pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză. Aici am găsit, în cea mai recentă lucrare publicată, Prognoza de primăvară 2017, următoarele valori:

Interesant lucru, pentru intervalul 2016-2019 valorile coincid cu valorile pe care le-am calculat pe baza definiţiei clasice şi nu cu valorile prezentate în Program iar pentru anul 2020 nu mai seamănă nici o valoare cu alta. Ceea ce reprezintă o incoerenţă logică în sine.

Una peste alta, rezultă că avem trei seturi de date care nu au fost corelate între instituţii ale aceluiaşi Executiv şi nici cu teoria economică.

Ceea ce nu e de joacă pentru un document oficial transmis la Bruxelles, fie şi din perspectiva credibilităţii respectării programului economic asumat.

Poate că ar fi utilă o corelare a acestor date publice, care nici nu sunt chiar atât de greu de înţeles sau de verificat. Fiind vorba ori de erori de aritmetică elementară ori de faptul că s-a lucrat pe porţiuni din programul economic cu alte valori de creştere economică şi/sau PIB potenţial ( care ar explica rezultatele aritmetice simple), cu consecinţele de rigoare asupra posibilităţilor de transpunere în practică a acestuia.

Varza cifrelor: când productivitatea îți coboară creșterea PIB pe 2017 cu picioarele pe pământ. La 4,4%

În fine, dar nu în ultimul rând, structura PIB potenţial prezentată în Programul de Convergenţă ridică o serie de semne de întrebare ( inclusiv pentru Comisia Europeană, care vede o medie a PIB potenţial mai mică cu un procent, adică 3,8% faţă de 4,8% pentru anii 2017-2018, considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).

Dincolo de valorile atribuite pe componente (unde PTF este productivitatea totală a factorilor de producţie şi reprezintă pariul riscant de care depinde în cea mai mare parte nivelul relativ ridicat de creştere economică), interesează ce rezultă în coloană ultimă, pe care am adăugat-o pe baza relaţiei teoretice amintită la început.

Dacă ar fi aşa, din nou valorile de creştere economică diferă faţă de cele prezentate oficial, cu numai 4,4% în loc de 5,2% pentru anul în curs, dar cu atingerea unor valori de 6 sau peste 6 procente anual în 2019 şi 2020.

De fapt, estimarea făcută pe baza factorilor de producţie ( muncă, capital şi productivitate) să se realizeze în practică (valorile marcate cu roşu pe verticală pentru intervalul 2017 – 2020) ar trebui să coincidă cu cea prezentată în Prognoza de primăvară 2017.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    10.5.2017, 4:06 am

    Articol:,,…considerând exagerată dinamica formării brute de capital fix în prognoza naţională, care ar urma să treacă de la, atenție, -3,3% în 2016 la seria fulminantă +6,9%, +7,9%, +8,4%, +8,6% între 2017 şi 2020).”

    Mda…poate fi considerată ca fiind exagerată. De fapt, chiar subscriu aprecierii. Dar avem un exemplu. Nu îndepărtat. Deloc îndepărtat. 2014: -3,1%/2015: +8,4%. (vezi pag.22):

    http://bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=24992&idInfoClass=1182

    Sau, alt exemplu: 2015: +8,4%/2016: -3,3%. Acel -15% din trim.IV e penultima cireaşă de pe tortul economic al lui 2016.Desigur unul cu foarte multă frişcă. vezi:

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/invest_tr4r16.pdf

    Cine să fi băgat de seamă? Ultima: evaziunea/colectarea TVA. Aflăm prin vara-toamna lui 2018.

    Titlul? Corect! Pe cine păcălim?

  2. Vladimir
    19.5.2017, 11:29 am

    Datele din tabele sunt prezentate ca si rate de crestere, din acest motiv ele nu se aduna. Pentru ca identitatea respectiva sa se verifice, este nevoie de datele in nivel, nu de variatia acestora.

Lăsați un comentariu


Stiri

Delegație a Departamentul de Stat pentru Energie din SUA, în vizită la Cernavodă pentru proiectul reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

O delegație a Departamentului de Stat pentru Energie din State Unite a făcut vineri o vizită oficială la CNE Cernavodă. Delegația a fost condusă de… Mai mult

Europa

Prognoza Erste: România va câștiga 2,9% din PIB până în 2026 datorită impulsului PNRR

Alexandra Pele

Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar urma să aducă un impuls suplimentar la PIB-ul României de 2,9% până în… Mai mult

Europa

Profit Renault de 368 mil. euro în 6 luni. Creșterea vânzărilor globale de Dacia, peste media grupului

Adrian N Ionescu

Grupul Renault a raportat vineri un profit net de 368 milioane de euro pe primele şase luni din 2021. Vânzările globale ale mărcii Dacia au… Mai mult

Stiri

Toleranţă zero faţă de orice abatere de la cultura integrităţii în mediul academic – răspunsul președintelui la planificata schimbare a analizei plagiatelor

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns vineri scrisorii reprezentanţilor mediului academic cu privire la plagiate, precizând că are toleranţă zero faţă de orice abatere de la… Mai mult

Stiri

Australia trimite armata în Sydney pentru a supraveghea respectarea carantinei

Iulian Soare

Australia a trimis sute de soldați în Sydney pentru a supraveghea aplicarea măsurilor aspre de carantină decretate din cauza unui focar de infectare cu varianta… Mai mult

Europa

UE cere Irakului să oprească zborurile cu migranți către Belarus

Iulian Soare

Uniunea Europeană a anunțat joi că exercită presiuni asupra Irak să blocheze fluxul de migranți către Belarus, migranți care ulterior sunt călăuziți să traverseze ilegal… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Natalia Gavriliță, desemnată prim-ministru de președintele Maia Sandu

Iulian Soare

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat vineri decretul de desemnare a Nataliei Gavriliţă la funcţia de prim-ministru, după consultările avute cu partidele parlamentare. Propunerea… Mai mult