Cu jaloanele pe masă: unde s-a împotmolit PNRR-ul românesc. Cele 5 praguri pe care le mai are de trecut cererea 3 de plată – 3,7 mld. euro

O delegație a Comisiei Europene venită la București – condusă de Celine Gauer (foto), responsabila pentru gestionarea PNRR la nivel european, Maria Fabregas, director în Taskforce-ul pentru PNRR al Comisieie Europene, și Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN – a criticat, miercuri, stadiul în care se află Planul Național de Redresare și Reziliență, mai precis îndeplinirea jaloanelor pentru cererea de plată numărul 3.
Discuțiile cu oficialii români au loc cu ocazia evaluării în perioada 18-21 martie și care cuprinde, pe lângă PNRR, și implementarea reformei fiscale.

România a trimis cererea 3 de plată la Comisia Europeană în data de 15 decembrie, însă nu a primit și aprobarea: oficialii europeni au venit la București cu o istă întreagă de probleme de lămurit.

Două sunt coordonatele pe care Comisia Europeană poartă discuții ”urgente” cu Bucureștiul:
1) situația fiscală a României, care, după primele 2 luni nu dă semne de redresare și
2) o listă întreagă de jaloane și reforme pe care România trebuia să le fi îndeplinit pentru a primi OK-ul pe cererea de plată 3, de 3,7 miliarde de euro.

Între reformele pe care România a întârziat să le implementeze se numără în special maniera în care se fac numirile în companiile de stat si de interes strategic, cum ar fi energia.

Comisia Europeană reproșează situația fiscală, care nu permite ca deficitul bugetar să fie adus sub control până la sfârșitul acestui an. Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN, spune că România are nevoie de o reformă fiscală credibilă pe teremn mediu pentru a-și reduce deficitele.

De asemenea, multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a spus Celine Gauer (foto), responsabila pentru gestionarea PNRR la nivel european.
Celine Gauer a avertizat că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții.
„Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a transmis reprezentanta Comisiei Europene.

„Deficitul poate ajunge la 7%”

 „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă.
În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Jaloanele neîndeplinite pentru cerea 3 de plată – pentru care se poartă discuții cu Comisia Europeană:

• Facilitățile fiscale oferite mincroîntreprinderilor
• Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.
• Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat
• Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW
• Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic
• Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă

4 cele mai fierbinți jaloane din cererea de plată 3, aflate în discuție cu CE

Ministrul Câciu spune că la AMEPIP, agenția care va selecta conducerea corporativă pentru companiile de stat, nu mai sunt probleme, dar Comisia Europeană urmează să dea o clarificare tehnică astăzi. O problemă ar fi că doar 24 de posturi din 88 de la agenție sunt ocupate.

Discuții mai sunt pe jaloanele pe energie din cererea de plată numărul 2, care trebuie închisă, mai susține el, dar și pe guvernanța corporativă a companiilor din energie.

În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată.
Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.

Problema plafonului pentru microîntreprinderi

Un alt jalon în discuție este cel privind plafonul pentru microîntreprinderi. „Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”, a declarat ministrul.

 „Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Reformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat.”, a declarat ministrul Câciu.

România a primit până acum 9,3 miliarde de euro

România a primit până în prezent 9,3 miliarde euro din PNRR, ceea reprezintă 30% din fondurile totale alocate, şi al primelor două cereri de plată validate de Comisia Europeană, a declarat, miercuri, Mara Roman, şefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR.

„România a primit deja 9,3 miliarde de euro din PNRR, 30% din fondurile alocate, în contul pre-finanţării şi al primelor două cereri de plată validate de Comisia Europeană. Astfel, se lucrează la Autostrada Unirii cu sprijinul Uniunii Europene; România se reîmpădureşte, cu sprijinul Uniunii Europene; infrastructura şcolară se dezvoltă şi se digitalizează, cu sprijinul Uniunii Europene; clădiri publice şi rezidenţiale sunt renovate, consolidate seismic şi devin mai eficiente energetic cu sprijinul Uniunii Europene. Important este ca toţi banii europeni din PNRR să ajungă în economie şi ca proiectele angajate să fie finalizate până în 2026. Comisia Europeană este şi va rămâne un partener constant al României în procesul de implementare a Planului Naţional dar şi dincolo de el în ceea ce realizăm împreună, zi de zi, în cadrul proiectului european”, a spus Mara Roman.

507 ținte/jaloane de îndeplinit până în 2026

Ea a menţionat că România s-a angajat prin PNRR, prin intermediul a 507 ţinte şi jaloane de îndeplinit până în 2026, la un amplu proces de investiţii şi reforme structurale.

„Acestea sunt menite să susţină Romania şi celelalte state membre în procesul de redresare după multiplele crize cu care Uniunea Europeană s-a confruntat in ultimii ani, dar şi să aşeze România ferm pe traiectoria viitorului şi a unei economii competitive digitale şi sustenabile, în beneficiul cetăţenilor. Trăim într-un context geopolitic complicat, căruia la nivelul Uniunii Europene i se adaugă provocări demografice, provocări legate de combaterea şi adaptarea la schimbările climatice şi de impactul economic al acestora. Astfel, aşezarea statelor membre pe un fundament economic solid este crucială pentru rezilienţa Uniunii în faţa provocărilor de orice natură cu care ne-am putea confrunta pe viitor. Este importantă şi pentru România, unde rezilienţa economică şi societală sunt factori importanţi de stabilitate, în condiţiile în care ţara se află în vecinătatea directă a războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina”, a afirmat Mara Roman.

MIPE a nominalizat printre cele mai relevante reforme și investiții cu impact socio-economic, aferente celei de-a treia cereri de plată:

• Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030 (Jalonul 22)
• Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare (Jalonul 72)
• Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României (Jalonul 151)
• Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (Jalonul 215)
• 450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (Jalonul 221)
• Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” (Jalonul 243)
• Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante) (Jalon 294)
• Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale (Jalon 310)
• Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI (venitul minim de incluziune – Jalon 384)
• Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală (Jalon 424)
• Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM (Jalon 449)
• Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier (Jalon 489).

Celine Gauer: „Mesajul este unul de urgență”

„Situația fiscală a țării are multe provocări și trebuie abordată. Trebuie făcut acum. Un exemplu ține de companiile de stat. E important să se asigure administrarea lor corectă”, a spus Celine Gauer.

Multe investiții sunt întârziate și nici măcar nu sunt demarate. „29 de luni e un timp foarte scurt pentru a le finaliza”, a completat Gauer.

„Aceasta este o poveste complet diferită de cea a fondurilor de coeziune. Orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a mai spus reprezentanta CE.

Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, spune că România are probleme ca și celelalte state UE

România negociază pe marginea cererii 3 de plată din PNRR adreasată Comisiei, în valoare de 2,7 miliarde euro. Jaloanele în discuție fiind reforma companiilor de stat, numirea conducerilor companiilor energetice și facilitățile acordatemicroîntreprinderilor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu confirmă că încă discută cu Comisia Europeană patru jaloane din cererea de plată numărul 3, după ce „șefa PNRR” Celine Gauer a declarat că cererea este întârziată.

 „Un jalon este jalonul cu guvernanța corporativă, care ține de secretarul general al Guvernului. Astăzi vor fi discuții tehnice cu secretarul general al Guvernului și dna Gauer”, a spus Câciu.

(Citiți și: ”UE intră în faza a 2-a a PNRR: situația, la zi, a României, care nu-și permite să rateze niciun euro”)

(Citiți și: ”2026 – punct de cotitură pentru economia europenă: noile norme fiscale și încetarea PNRR”)

***