Dubla lovitură reprezentată de intrarea în vigoare a noilor norme fiscale ale UE și închiderea robinetelor de bani de la bugetul comun ar putea lăsa o gaură neagră în veniturile țărilor cele mai îndatorate, în special Franța și Italia – aceasta, cu doar câteva luni înainte ca ambele țări să se confrunte cu alegeri cruciale.
„Există riscul ca, dacă nu investim suficient, să ne întoarcem în deceniul pierdut al anilor 2010”, consideră Nils Redeker de la Institutul Jacques Delors, citat de Reuters.
Economiile sud-europene au traversat lungi perioade de recesiune după criza financiară din 2009, datoria publică și șomajul crescând pe fondul schimbărilor frecvente de guvern. Economiile cele mai afectate, cum ar fi Grecia, sunt încă sub nivelul lor de dinaintea crizei, după mai bine de un deceniu de reforme dureroase.
Guvernele vor trebui sa se descurce fără fondurile UE
Economiștii au evidențiat riscurile legate de oprirea de către Comisia Europeană în 2026 a finanțărilor acordate redresării post-pandemie. În același timp, guvernele vor fi obligatesă continue să investească în proiecte verzi și de digitalizare fără să mai beneficieze de facilități de finanțare de la Bruxelles.
Țările cu datorii mari sunt susceptibile de a suporta mai greul șocului, iar analiștii avertizează că acesta ar putea afecta puternic economiile, ceea ce ar putea avea un efect secundar în politică.
Partidele aflate la guvernare în Franța și Italia – cele două mari economii ale zonei euro după Germania – au motive de îngrijorare. Următoarele alegeri prezidențiale franceze au loc în aprilie 2027, Emmanuel Macron nu poate candida din nou, iar liderul populiștilor, Marine Le Pen, câștigă tot mai multă simpatie. Alegerile generale din Italia sunt programate cel mai târziu la sfârșitul aceluiași an.
În prezent, țările se bazează pe o serie de scheme de sprijin al UE care au ca scop depășirea recesiunii post-pandemie, inclusiv PNRR, pentru finanțare statele UE lansând pentru prima dată obligațiuni comune. Aceste mecanisme oferă un colac de salvare țărilor cu datorii mari sau/și deficite foarte mari, cum este România.
UE investește miliarde de euro în proiecte verzi și digitale prin acest fond dedicat – în valoare de peste 700 de miliarde de euro – dar care are se va epuiza până la sfârșitul anului 2026.
În mod similar, suspendarea de către Comisie a regulilor stricte privind subvențiile publice cunoscute sub numele de ajutoare de stat – care oferă țărilor mai bogate mai bogate posibilitatea de a-și susține industriile strategice – va expira în 2025. Deși acest lucru nu va afecta bugetele naționale, va restrânge spațiul de manevră al guvernelor.
„Este un un munte fiscal care se profilează”, a spus Lydia Korinek de la Institutul Zoe pentru economii de viitor. „Noul set de reguli fiscale nu pregătește statele membre să facă față unui aemenea obstacol”.
Amortizarea șocului
Reforma recent aprobată a regulilor UE de cheltuieli, care urmărește să ofere țărilor mai mult timp pentru a reduce datoria și cheltuielile, ar putea oferi doar o ușurare temporară pentru economiile aflate în dificultate, care ar putea fi nevoite să plătească o factură mai mare pe viitor.
Conform noilor reguli fiscale, statele UE au convenit să deducă creșterea anuală a ratelor dobânzilor din 2025 până în 2027 din ajustarea fiscală necesară țărilor care depășesc pragul de deficit maxim.
Aceste reguli mai laxe sunt concepute pentru a atenua șocul pentru mai multe țări care se așteaptă să se confrunte cu o procedură de deficit excesiv (PDE) în următorii ani, inclusiv Italia și Franța. România se află deja de doi ani în procedura de deficit excesiv a UE.
În practică, această scutire ar permite Franței – pentru care plata dobânzilor la împrumuturi se estimează că va crește într-un ritm de aproximativ 0,2-0,3% din PIB pe an, potrivit lui Bruegel, să economisească peste 5 miliarde de euro anual până în 2027.
Dar acest lucru vine cu îngrijorarea că statele UE ar putea fi nevoite să adopte tăieri și mai dureroase ale cheltuielilor atunci când vor expira toate facilitățile fiscale.
Țările ar putea evita să ajungă pe margiea unei recesiuni adânci în 2027 dacă vor începe să reducă drastic din cheltuieli până atunci, a spus Jeromin Zettelmeyer, directorul think tank-ului Bruegel.
Lipsa de finanțare
„Noile reguli vor fi în vigoare până când [PNRR expiră] în 2026”, a spus un oficial al Parlamentului European care a fost implicat îndeaproape în negocierile privind noul regulament fiscal.
Ideea lui este că epuizarea fondurilor de dezvoltare post-pandemie va lăsa regiuni întregi foarte îndatorate și care vor fi nevoite să renunțe la finanțări.
Crescând presiunea, potențiala revenire a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA ar putea încuraja țările UE să-și sporească cheltuielile pentru apărare, sporindu-și și mai mult nevoile de finanțare.
Executivul UE a exclus extinderea PNRR după 2026, deoarece acesta a fost acceptat în 2020 de guvernele frugale – strânse la pungă, precum cele din Germania și Țările de Jos, cu o singură utilizare pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei.
Controlul cheltuielilor?
Poate exista o plasă de siguranță într-o oarecare măsură. Cea mai mare parte a finanțării UE pentru coeziune – în general cheltuielile cu infrastructura pentru zonele mai sărace – va fi acordată după 2026 și poate fi folosită pentru a umple golul lăsat de PNRR, a spus un diplomat al UE.
El a adăugat că Fondul pentru Climat Social – un nou instrument de sprijinire a proiectelor ecologice – va fi în funcțiune până atunci.
Cu toate acestea, mulți nu cred că va fi suficient.
Nevoile de finanțare ale guvernelor naționale vor fi „prea mari pentru a fi reconciliate în absența fondurilor la nivelul UE”, a mai spus Zettelmeyer de la Bruegel.
„Va exista un sentiment majoritar că o formă de instrument succesor al PNRR va fi necesară”, a adăugat el.
***
