joi

19 mai, 2022

Criza Rusia-Occident și jocul Germaniei

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 ianuarie, 2022

În fața agresiunii ruse, UE pare că a învățat din greșelile comise în urmă cu 8 ani, când a manifestat fermitate doar în declarații dar nu și în acțiuni când Rusia a ocupat Crimeea. De data aceasta, instituțiile europene au reacționat rapid și au ajutat financiar Ucraina și în momentul în care Gazprom a început s-o șantajeze, dar și acum, luni, când resursele financiare ale Kiev sunt consumate de eforturile defensive.

(Citește și: ”Comisia Europeană – 1,2 mld. euro Ucrainei, ca ajutor de urgență pentru ”nevoile în conflictul cu Rusia)

Tot luni, miniștrii de externe ai statelor membre UE au convenit accelerarea pregătirii de sancțiuni împotriva Moscovei, în cazul unei invazii. În concluziile reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, diplomația europeană reiterează: „Orice agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe. Acestea includ o gamă largă de măsuri restrictive sectoriale și individuale, care vor fi adoptate în coordonare cu partenerii”.

Într-o perioadă în care UE caută unitate de răspuns în fața agresiunilor ruse în Ucraina, Germania, la fel ca în 2014, pare adeptul ”jumătăților de măsură” care nu-l impresionează deloc pe Vladimir Putin.

UE anunță costuri severe pentru Rusia, Germania cere ”prudență”


Politico titra zilele trecute: ”Criza ucraineană testează parteneriatul SUA – Germania”. Realitatea imediată este că atitudinea Germaniei începe să pună la încercare chiar unitatea UE.

Cu o zi înainte de reuniune Consiliului Afaceri Externe, Cancelarul german Olaf Scholz a cerut SUA și UE ”să reflecteze cu atenţie” când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei. Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung, șeful guvernului de la Berlin a îndemnat la prudență, spunând că trebuie luate în considerare și ”consecințele sancțiunilor asupra occidentalilor”.

Este o poziție politică ce apare când încă mai reverberează îndemnul deplasat al viceamiralului Kay-Achim Schönbach, care cerea lumii ”respect” pentru Vladimir Putin.

(Citește și:Șeful marinei germane a demisionat după ce a făcut declarații favorabile lui Vladimir Putin”)

Din punctul de vedere al aparențelor exterioare, tema Ucrainei nu lipsește din retorica Berlinului. „După ani de creștere a tensiunilor, a tăcea nu este o opțiune valabilă”, a spus cancelarul Scholz săptămâna trecută, referindu-se la trupele Rusiei masate la granița cu Ucraina, subliniind că Germania a fost și este angajată pentru integritatea teritorială a Ucrainei.


Când vine vorba de fapte, poziția germană arată altceva: în timp ce SUA, statele baltice și Marea Britanie livrează ucrainenilor tancuri, artilerie, rachete, Germania a refuzat să furnizeze Ucrainei chiar și puști. Și a blocat Estonia să livreze Ucrainei piese de artilerile germane, pe care le deține în proprietate.

Simbolic, în acest context: avioanelor britanice cu armament trimis Ucrainei au ocolit Germania în drumul lor spre Kiev, preferând o rută ocolitoare pe la nord, prin Danemarca. 

Pe măsură ce criza ucraineană s-a intensificat, oficialii germani s-au opus cu fermitate ca Rusia să fie amenințată cu suspendarea accesului la SWIFT, sistemul de plăți internaționale, un pas care ar face extrem de dificilă angajarea entităților ruse în comerțul internațional.

Baletul din jurul Nord Stream 2

Germania lasă senzația că privește conflictul Rusia – Germania din strictă perspectivă economică, ignorând prin mesajele transmise atât dimensiunea militară cât și pe cea socială a unui conflict armat în Estul Europei.

Interesele de natură economică au fost ilustrate perfect de pozițiile guvernelor Merkel și Scoltz vizavi de proiectul-fanion al cooperării germano-ruse: Nord Stream 2.

A fost nevoie de consistente presiuni externe ca Angela Merkel să fie de acord cu perspectiva blocării proiectului în situația în care Rusia va utiliza gazele ca armă împotriva Ucrainei.

(Citește și: Germania cere SUA să nu sancționeze Nord Stream 2 pentru că ”ar dăuna relațiilor transatlantice”)

Schimbarea de guvern de la Berlin nu a schimbat cu nimic acest tip de abordare chiar dacă în campania electorală și în negocierile pentru formarea coaliției Verzii au lăsat impresia că vor ”ține în șah” Nord Stream 2 până la clarificarea situației din Ucraina. Tot în urma presiunilor externe, noul cancelar Olaf Scholtz a acceptat ”să pună în discuție” blocarea acestui proiect în cazul unei noi agresiuni ruse în Ucraina.

Soluția germană: o pace mediată de Formatul Normandia

În ce aliații NATO de la granița de Est favorizează soluțiile intransigente propuse de Statele Unite, Germania insistă pentru revitalizarea Formatului Normandia, aflat însă în ”moarte clinică” de 2 ani.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, declara săptămâna trecută, la Kiev: ”Este important să umplem din nou cu viață formatul Normandia”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Planul de pace pentru conflictul din estul Ucrainei este însă înghețat, iar Ucraina și Rusia se acuză reciproc de încălcarea prevederilor. Baerbock a declarat că au existat opinii diferite cu privire la acord, dar și că vă face tot posibilul pentru a înlesni o reuniune în formatul Normandia cât mai curând.

Formatul Normandia include Germania, Franța, Rusia și Ucraina, dar nu și Statele Unite.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: