Pe fondul controversei franco-italiene cu privire la migranţi, Bruxelles-ul vrea să combată migraţia ilegală în Mediterana centrală printr-un nou plan de acţiune. Cu toate acestea, provocarea cea mai mare va fi, cu siguranţă, ceea ce reprezintă probabil cea mai activă rută migratorie din Europa – Balcanii de Vest, relatează vineri portalul european de ştiri enr, citat de Agerpres.
Miniştrii din statele UE responsabili pentru migraţie s-au întâlnit, vineri, la Bruxelles, pentru a discuta despre creşterea numărului de migranţi nou sosiţi în Europa pe ruta Balcanilor Occidentali.
Dispută diplomatică între Italia și Franța
Reuniunea a fost convocată pe fondul disputei dintre Franţa şi Italia după ce Roma a refuzat să autorizeze andocarea navei umanitare Ocean Viking cu 234 de migranţi la bord, inclusiv 57 de copii.
Navă a plutit timp de aproape trei săptămâni în apele internaţionale. În cele din urmă, Ocean Viking, care navighează sub pavilion norvegian şi este operată de ONG-ul francez SOS Mediterranee, a fost redirecţionată către Toulon, în Franţa, după ce Roma a refuzat accesul în porturile italiene.
„Trebuie să ţinem cont de faptul că o majoritate clară a persoanelor care sosesc astăzi pe această rută mediteraneană centrală nu au nevoie de protecţie internaţională”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.
Mulţi dintre aceşti migranţi proveneau în principal din Egipt, Tunisia şi Bangladesh şi doreau să găsească un loc de muncă plătit în UE, a menționat comisarul european.
Ce prevede planul propus de Comisia Europeană
Uniunea Europeană se luptă de ani de zile să ajungă la un acord cu privire la modul de repartizare a migranţilor şi a solicitanţilor de azil care sosesc.
Înaintea Consiliului extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne din 25 noiembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune privind Mediterana centrală, propunând o serie de măsuri pentru a aborda provocările actuale de-a lungul acestei rute.
Acest plan de acţiune urmăreşte să reducă migraţia ilegală în Marea Mediterană şi să consolideze solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre.
„Trebuie intensificată cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit, trebuie descurajată migraţia ilegală şi nesigură şi trebuie oferite soluţii în domeniul căutării şi salvării”, se menționează în planul elaborat de CE.
Totodată, Comisia a anunțat vor fi elaborate planuri de acţiune similare pentru rutele de migraţie din estul Mediteranei şi din Balcanii de Vest.
(Citiți și: „Franța și Italia cer arbitrajul UE în disputa privind migranții”)
Potrivit comisarului Johansson, planul de acţiune urmăreşte, de asemenea, să accelereze punerea în aplicare a mecanismului de solidaritate, asupra căruia au convenit 19 state membre ale UE în luna iunie a acestui an.
În cadrul acestui acord, statele membre urmează să primească 8.000 de refugiaţi salvaţi pe plajele sau în largul coastelor mediteraneene ale statelor membre din sudul UE.
Dar disputa dintre Franţa şi Italia a ameninţat deja acordul.
Noul guvern de la Roma ar prefera să nu permită deloc intrarea în porturile italiene a navelor private de salvare care transportă migranţi.
Premierul italian Giorgia Meloni a menționat recent că ţara sa a primit deja peste 90.000 de migranţi în acest an, comparativ cu 67.000 în 2021.
Ca represalii, Parisul a declarat că nu va mai primi 3.500 de migranţi din Italia şi a îndemnat alte ţări UE să îşi suspende participarea la mecanismul UE de relocare a migranţilor şi să adopte măsuri similare.
Problema repartizării refugiaţilor
Într-o declaraţie comună, Italia, Grecia, Cipru şi Malta au criticat celelalte state membre pentru că nu fac suficient pentru a împărţi povara solicitanţilor de azil.
Acestea au anunțat că doar o mică parte dintre migranţii care sosesc în cele patru ţări sunt relocaţi în cadrul sistemului european actual.
Potrivit datelor Comisiei, doar 117 migranţi au fost redistribuiţi până în prezent în cadrul mecanismului de solidaritate voluntară. Planul prevede îndeplinirea promisiunilor de relocare a 8.000 de migranţi până la sfârşitul lunii iunie 2023.
Ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a declarat că mecanismul de solidaritate a avut „rezultate absolut insuficiente” pentru Italia.
El a adăugat că alte state nu au fost pregătite să îşi asume responsabilitatea atunci când navele cu aproape 1.000 de migranţi salvaţi la bord au aşteptat zile întregi în largul coastelor italiene pentru ca un port să fie atribuit.
În opinia Spaniei, ţările europene mediteraneene şi-au demonstrat deja flexibilitatea în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor proceduri eficiente pentru a contribui la combaterea migraţiei ilegale, la îmbunătăţirea returnărilor şi la asigurarea unui sprijin mai bun pentru sistemul de azil.
În ceea ce priveşte mecanismul de solidaritate voluntară, ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că sistemul ar trebui să fie predictibil, astfel încât fiecare ţară să poată anticipa obligaţiile pe care trebuie să le îndeplinească.
Germania şi Belgia înregistrează cifre record de sosiri
Până în prezent, în acest an, poliţia federală germană a detectat 75.934 de intrări neautorizate în Germania.
În septembrie, s-au înregistrat 12.700 de intrări neautorizate, iar în octombrie, 13.400.
Ultima dată când Germania a înregistrat cifre lunare de cinci cifre a fost în timpul crizei migranţilor, în februarie 2016.
Între timp, Belgia a primit recent peste 4.000 de cereri de azil pe lună şi are probleme în a găsi suficiente locuri de cazare pentru solicitanţii de azil.
De ani de zile, Belgia pledează pentru o abordare europeană comună şi este în favoarea mecanismului UE de relocare a migranţilor, dar cu condiţia ca solicitanţii de azil să fie înregistraţi efectiv în ţara de sosire şi să fie prevenite mişcările secundare.
O nouă criză se profilează pe ruta Balcanilor de Vest
În ultimele luni, s-a înregistrat o creştere semnificativă a sosirii de migranţi ilegali pe ruta Balcanilor de Vest, iar „un număr mare dintre aceştia vin prin Serbia, deoarece intră în această ţară fără vize şi apoi se îndreaptă spre statele membre ale Uniunii”, a declarat, în urmă cu o săptămână, comisarul european pentru afaceri interne.
Ca răspuns la presiunile exercitate de ţările UE, Serbia şi-a aliniat politicile în materie de vize la cele ale blocului pentru unele ţări din Asia, Africa şi Caraibe. Acordurile de eliminare a vizelor de intrare cu Tunisia şi Burundi au expirat în noiembrie.
Serbia va introduce în curând vize cu încă două ţări, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, fără însă să le menționeze.
(Citiți și: „Ministrul austriac de Interne se opune extinderii Schengen”)
La 16 noiembrie, Serbia, Ungaria şi Austria au semnat un memorandum privind consolidarea cooperării în domeniul migraţiei şi al protecţiei frontierelor, în baza căruia vor colabora poliţiştii din cele trei ţări.
Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Slovenia au devenit ţări de tranzit pentru migranţii care se îndreaptă spre Europa de Vest.
În Bosnia şi Herţegovina există în prezent aproximativ 2.600 de migranţi înregistraţi în centrele de primire, în timp ce alţi aproximativ 700 de migranţi sunt stabiliţi în principal în apropierea frontierei UE.
Cetăţenii din Burundi se numără printre cele mai numeroase trei grupuri de sosiri, ceea ce reprezintă o consecinţă directă a regimului de scutire de vize pe care această ţară îl avea cu Serbia.
Croaţia, Slovenia şi Bulgaria – gestionarea frontierelor externe în spaţiul Schengen
Croaţia a înregistrat o creştere bruscă de 146% a numărului de treceri ilegale, potrivit lui Zarko Katic, secretar de stat în cadrul Ministerului croat de Interne.
Şi ţările de origine ale migranţilor care ajung în Croaţia s-au schimbat. În mod tradiţional, migranţii care intrau în Croaţia proveneau din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord şi Subsahariană.
În acest an, primele cinci ţări de origine sunt Irak, Burundi, Turcia, Afganistan şi Cuba.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat recent îngrijorare în Croaţia, afirmând că se va opune extinderii spaţiului Schengen la Croaţia, Bulgaria şi România.
Anul acesta, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în niciun alt stat membru al UE.
Cu toate acestea, miercuri, la Zagreb, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Austria va susţine candidatura Croaţiei la aderarea la spaţiul Schengen.
Şi Slovenia, vecina de nord-vest a Croaţiei, a înregistrat o creştere semnificativă de la un an la altul, de 160%, până la 21.467 de treceri ilegale de frontieră în primele 10 luni din 2022. Iar cei mai mulţi dintre aceşti migranţi proveneau din ţări precum Burundi, India, Cuba, Afganistan şi Bangladesh.
Chiar dacă Slovenia susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, ministrul de externe Tanja Fajon a declarat că ţara va introduce controale la graniţa cu Croaţia dacă va fi necesar. Ea a spus că Slovenia nu doreşte să devină un cămin pentru migraţia ilegală.
Între timp, Bulgaria, ţară candidată la Schengen, a înregistrat din vara anului 2022 un număr tot mai mare de migranţi care încearcă să treacă ilegal frontiera externă a UE dinspre Turcia.
În ultimele săptămâni, au avut loc zilnic accidente provocate de contrabandişti şi migranţi.
În septembrie, a fost declarată pentru prima dată starea de urgenţă în trei regiuni din sudul Bulgariei din cauza presiunii crescute a migraţiei. Între timp, Europol a discutat cu Sofia despre formarea unor echipe comune de intervenţie la frontieră.
***
