fbpx Modifica setari cookieuri

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor

de Cristian Grosu , 25.3.2020

Să ne oprim puțin din număratul isteric al morților (pe dl. Prelipceanu dacă l-ai cresta la un deget, atunci când brechingniusește încă un mort, n-ar curge sânge).  Și să privim și spre cealaltă parte a crizei Covid-19, criză care ar putea, cu duritatea ei nemaivăzută, să reseteze în mod pozitiv niște lucruri. Dacă știm să înțelegem această criză.

Înainte de-a desena direcțiile sănătoase spre care criza ne obligă să privim, să aruncăm un ochi pe harta desenată de duritatea cifrelor:

1, România era în criză (o criză adevărată) înainte de-a intra în Covid-19. Despre această criză vom scrie mai la vale, până atunci să observăm doar deficitul comercial fabulos (nu punem deficitul bugetar sărit de pe șine, că dacă ar fi fost cheltuit pe investiții n-ar fi fost nicio nenorocire), costurile de împrumut la valorile din criza precedentă și incapaicatea de-a face vreun pas pe calea dezvoltării în ciuda banilor care au inundat România – proveniți și din creșterea economică și din datorii.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece: să scanăm momentul ianuarie 2020 și să ne obișnuim cu ideea că vom ajunge la bunăstarea și ”pacea” economică din acel moment abia peste 6-7 ani – dar și atunci într-un mod diferit de cel pe care am evoluat până acum.

2, Marii beneficiari (beneficiarii reali – că tot e la modă acum) ai banilor pe care statul român tocmai se pregătește să-i pompeze în șomajul tehnic vor fi fermierii polonezi și cei unguri:

România își produce mai puțin de jumătate din alimentele pe care le consumă – restul e import din cele 2 țări vecine (nu importăm icre de Manciuria, ci legume, fructe, lapte, carne, ouă), iar acum 2 săptămâni supermarketurile au înregistrat vânzări la fel de mari ca la Crăciunul precedent (când au fost, oricum, vânzări istorice):

Așa că cele din cele 4 miliarde pe care guvernul le-a pregătit pentru șomerii crizei Covid-19, cel puțin 1,5 miliarde vor susține afacerile ungurești și poloneze.

Cifre detaliate – AICI-LINK – cu situația la intrarea în Criza Covid-19.

3, Investițiile în marile proiecte de dezvoltare au fost la minime istorice în 2019 – iar asta se vede în faptul că, după 13 ani și zeci de miliarde puse la dispoziție de UE, nu avem nici măcar o banală rețea de autostrăzi. ”Banală”, pentru că accentul viitoarelor bugete europene nu va fi pe convergență (bani au fost, dar nu s-au cheltuit), ci pe competitivitate și pe tehnologia la care e constrânsă Europa să se alinieze în competiția globală cu SUA și China.

Cum folosim criza Covid-19. Sau cum n-o

În ciuda panicii din societate și a costurilor uriașe pe care le presupune conservarea economiilor, marii strategi din economia mondială chiar au de lucru: pentru că masa de joc tocmai a fost răsturnată și s-a deschis o fereastră de oportunitate prin suspendarea unor reguli. Fereastră care se va închide curând.

Ar putea România să vadă această fereastră deschisă și să profite de aerul ei?

Să vedem:

1, E liber total la deficit bugetar. Nu știm cât va ține.
Dar pentru România ăsta ar fi un moment rarisim să se împrumute masiv exclusiv pentru recuperarea decalajelor în proiectele de anvergură, după paravanul necesității de-a susține companiile și șomerii.

2, E liber la ”ajutoare de stat”, la măsuri intervenționiste și protecționiste privind susținerea unor ramuri ale economiei.
România ar putea pune la cale la repezeală un plan, pe baza căruia să-și regândească modelul economic și să susțină sectoarele ajunse în fruntea priorităților.

IT-ul, start-upurile tehnologice, embrionii de inovare care părăsesc România îndată ce înmuguresc pentru că aici nu se găsește sprijin și finanțare,

alături de excepționalele avantaje comparative pe care dormim sau pe care așteptăm să ni le valorifice alții, iar noi să încasăm niște mărunțiș de redevențe în stil de țară bananieră – ar putea fi așezate de-a lungul unui plan de acțiune coerent, care să cuprindă obiective, termene și responsabilități individuale de implementare. Dacă așteptăm sfârșitul crizei, va fi prea târziu.

Altfel, dacă pompezi miliarde tot în CE Oltenia, CFR Marfă și alte cadavre economice pe care mediul politic le ține la frigider pentru a fi căpușate, te poți trezi că ieși din criza Covid-19 ca să te întorci în criza cealaltă.

3, UE și sistemul bancar subordonat tocmai pun labătaie căteva mii de miliarde sub diverse forme și programe – pentru cine are un plan de investiții și un plan convingător de-a atrage finanțări.

Atenție: banii ăia chiar vor fi cheltuiți – căci niciun stat responsabil nu renunță la o asemenea pleșcă. Vor fi cheltuiți de ”ceilalți”, de vecinii noștri – cărora le ținem în viață afacerile prin importuri de bunuri de bază, – și de economiile care privesc în viitor.
Să ne uităm la ”tăcerea” din Polonia, Ungaria, Cehia – pe tema crizei Covid-19 și a efectelor în societate și să ne gândim că peste un an vom putea constata că ei aă tăcut și au făcut.

Comitetul interministerial care nu există

Suntem într-un moment al oportunităților de-o asemenea anvergură, încât suntem tentați să vedem doar companiile care mor (și e firească o atare scăpare, căci acum ne frige flacăra crizei), nu și marile direcții pe care se reașează economia mondială și, odată cu ea, statele europene care vor să aibă un cuvânt de spus în economia de peste 5 ani. (Despre transformările deja vizibile în economia mondială și în direcțiile de reașezare a ei – într-un text viitor).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Dacă scoatem țara din priză acum, o s-o băgăm în priza altora după Covid”)

Tare mi-aș dori să văd seara, după ce Comitetul interministerial de Criză – compus din trioul demn de toată cinstea Vela-Arafat-Tătaru – anunță morții și măsurile de precauție medicală și socială, să apară și un alt Comitet:

Comitetul de Stimulare și resetare a Economiei pentru perioada post-criza Covid-19:

Comitet care să ne anunțe:

  • -, care sunt și în ce stadiu ne aflăm cu marile proiecte de investiții pe care să le putem branșa la cei 750 de miliarde disponibili anunțați de BERD
  • -, care e echipa de experți și juriști care analizează și eficientizează procedurile de atragere a finanțărilor pentru aceste investiții
  • -, care sunt echipele de experți și în ce stadiu se află programele de absorbție a fondurile pe care UE a anunțat că le pune la dispoziție pentru sprijin în criza Covid-19
  • -, care sunt direcțiile economice pe care România – în acest moment de resetare a jocului – decide să le finanțeze, atât cât se va mai putea face asta cu bani de la stat, astfel încât la ieșirea din această criză să avem sub tălpi un drum ceva mai neted.

Adică o înțelegere a momentului și nefericitelor oportunități – care sunt nefericite doar în acest moment: peste un an vor fi ”doar” oportunități.

”Istoria nu iartă proștii”

Spuneam mai sus că criza Covid-19 e un bun preș sub care, în acest moment, ne putem ascunde criza care deja exista în România.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

Despre ce vorbim:

Numărul din februarie al reviste CRONICILE Curs de Guvernare    (un LINK-AICI) a stat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv”.
Apărut înainte de tsunami-ul crizei Covid-19, am alocat una din cele 10 secțiuni ale revistei modului în care România își ratează cu insistență, de 30 de ani, fabuoasele avantaje comparative și nu reușește să le transforme în avantaje competitive.

Cu un optimism amar și exasperat, am contabilizat în 7 articole-analiză:

  • cele 2/3 suprafață agricolă din total suprafață a țării, în timp ce banii împrumutați scump se duc pe importurile de alimente;
  • Cei 1100 de kilometri de Dunăre (1/3 din lungumea totală) care curg pe teritoriul României și nu reușim să decolmată măcar cât să oprească vreun vas cu turiști în vreun port românesc:
  • Ieșirea la mare și Portul Constanța care abia își folosește jumătate din capacitate, în timp ce firmele din Ardeal se vămuiesc la Hamburg și în Slovenia – pentru că e mai repede și mai cinstit;
  • Resursele energetice din Marea Neagră – unde investiiile nu mai încep pentru că legislația necesară a fost folosită de politicieni pentru negocierea deciziilor în Justiție sau a careierei politicie personale;
  • Uriașul procent (spre 30%) al economiei neobservate, din care dacă ai recupera măcar un sfert ai avea bani de investiții în proiectele de anvergură –

Etc, etc etc.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19 ?”)

Ei bine: când după ce ne vom fi numărat morții și ne vom fi cheltuit banii de ajutor de stat pentru Criza Covid-19, asta va fi țara în care ne vom întoarce din panica și frica de acum:

Iar fericirea de-a ne întoarce la normalitate ne va întuneca privirea care să vadă că tot jos eram și în urmă cu 2 luni – în timp ce lucizii celorlalte economii își vor fi făcut reglajele necesare reorientării spre cel mai probabil dintre ”viitoruri”: e o competiție, adică nu e ”pace” nici măcar când e pace.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici ei n-o iartă pe ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2020

6 comentarii

  1. Andrei florian
    25.3.2020, 7:16 pm

    Adevărat

  2. john
    26.3.2020, 2:54 am

    calea ferata trebuie sa fie prioritatea zero in acest moment. Trasnportul feroviar este mai rapid si mai ieftin decat transportul rutier. pe la inceputul anilor 2000 Mitrea a cumparat niste trenuri platforma pe care se puteau urca Tiruri. au ramasa de izbelizte pentru ca nu avem cale ferata pentru asa ceva.

  3. UnOarecare
    26.3.2020, 1:16 pm

    Corect.
    Multumesc

  4. Oancea Constantin
    26.3.2020, 1:35 pm

    Infrastructura -autostrăzi si calea ferată – este la “ pământ , deși am primit zeci de miliarde de la UE .Bruma de creștere economică a fost rezultatul aproape exclusiv al creșterii consumului, marea majoritatea a produselor agroalimentare fiind importate .In aceasta situație s-a mărit deficitul comercial , deoarece sumele rezultate din creștere economică bazată pe consum a luat drumul străinătății pt plata importurilor .Sunt doua durectiii /domenii in care ar trebui făcute investiții , respectiv autostrăzi si cai ferate

  5. Dan
    27.3.2020, 8:53 am

    Analiza rece, precisa si fina ca un bisturiu ! Ma intreb, retoric cred, daca autorul a fost vreodata solicitat de catre decidenti sa’si aduca contributia. Ma indoiesc…

  6. impartial
    27.3.2020, 6:25 pm

    Realist dar un pic pesimist . In ceea ce priveste restructurarea cred ca trebuie sa avem in vedere , printre altele , domeniile in care deficitul comercial este mare , respectiv :
    – industria de ingrasaminte agricole
    – produse chimice diverse
    – industria farmaceutica si de produse medicale
    – dezvoltarea zootehniei conform necesitatilor locale
    – dezvoltarea industriei alimentare pentru prelucrarea
    produselor vegetale si animale .

    Dezvoltarea acestor sectoare va duce in primul rand la echilibrarea balantei de plati.
    Pe de alta parte acel grup de lucru trebuie sa defineasca profilul viitoarei economii a Romaniei.
    O economie industrial – agrara si servicii ;
    O economie agrar – industrila si servicii ;
    O economie bazata pe servicii cu sectoare de industrie si de agricultura .

    Este necesara o regandire a economiei in conditiile in care si globalizarea va fi regandita. Poate vom profita de viitoarele schimbari.

Lăsați un comentariu


Europa

Emmanuel Macron cere UE să pună capăt dependenței de armament american

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Europei să pună capăt dependenței de sisteme de apărare americane și a repetat apelul ca continentul să își controleze… Mai mult

Europa

UE câștigă disputa cu Boeing, poate impune tarife de 4 miliarde dolari pe importuri americane

Vladimir Ionescu

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) ar fi autorizat Uniunea Europeană să impună tarife asupra unor importuri de 4 miliarde de dolari din SUA, drept răspuns… Mai mult

Stiri

Controale Inspecția Muncii – amenzi în valoare de 3,2 milioane de lei, într-o săptămână

Vladimir Ionescu

Inspecțiile teritoriale de muncă au aplicat săptămâna trecută amenzi de peste trei milioane de lei, în urma verificării a aproximativ 4.500 angajatori din țară. Majoritatea… Mai mult

Stiri

Banca Mondială, plan de 12 miliarde dolari pentru finanţarea achiziţiei de vaccinuri anti coronavirus de către ţările sărace

Razvan Diaconu

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat marţi că vrea să obţină acordul boardului instituţiei financiare pentru un plan în valoare de 12 miliarde de… Mai mult

Stiri

Prima dezbatere a candidaților la președinția SUA – o ploaie de acuzații și de insulte reciproce

Iulian Soare

Prima dezbatere televizată a candidaților republican și democrat -Donald Trump şi Joe Biden- la președinția Statelor Unite s-a consumat luni seara în SUA, cu 35… Mai mult

Stiri

Clotilde Armand a câștigat Primăria Sector 1 la diferență de 1.007 voturi

Razvan Diaconu

Candidatul USR-Plus susținut și de PNL la Primăra Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat marți noaptea că s-a finalizat centralizarea şi verificarea voturilor din Sectorul… Mai mult

Stiri

Marjele de dobândă au continuat să crească în august, creditul de consum întârzie să-și revină

Alexandra Pele

Creditul de consum continuă să fie puternic afectat de pandemie, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Pe de altă parte, băncile și-au majorat… Mai mult