fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban,… Mai mult

05.07.2020

La obiect

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu, potrivit datelor comunicate de INS, corelate cu statistica oficială certificată de Eurostat din 2010 încoace. De… Mai mult

03.07.2020

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor

de Cristian Grosu , 25.3.2020

Să ne oprim puțin din număratul isteric al morților (pe dl. Prelipceanu dacă l-ai cresta la un deget, atunci când brechingniusește încă un mort, n-ar curge sânge).  Și să privim și spre cealaltă parte a crizei Covid-19, criză care ar putea, cu duritatea ei nemaivăzută, să reseteze în mod pozitiv niște lucruri. Dacă știm să înțelegem această criză.

Înainte de-a desena direcțiile sănătoase spre care criza ne obligă să privim, să aruncăm un ochi pe harta desenată de duritatea cifrelor:

1, România era în criză (o criză adevărată) înainte de-a intra în Covid-19. Despre această criză vom scrie mai la vale, până atunci să observăm doar deficitul comercial fabulos (nu punem deficitul bugetar sărit de pe șine, că dacă ar fi fost cheltuit pe investiții n-ar fi fost nicio nenorocire), costurile de împrumut la valorile din criza precedentă și incapaicatea de-a face vreun pas pe calea dezvoltării în ciuda banilor care au inundat România – proveniți și din creșterea economică și din datorii.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece: să scanăm momentul ianuarie 2020 și să ne obișnuim cu ideea că vom ajunge la bunăstarea și ”pacea” economică din acel moment abia peste 6-7 ani – dar și atunci într-un mod diferit de cel pe care am evoluat până acum.

2, Marii beneficiari (beneficiarii reali – că tot e la modă acum) ai banilor pe care statul român tocmai se pregătește să-i pompeze în șomajul tehnic vor fi fermierii polonezi și cei unguri:

România își produce mai puțin de jumătate din alimentele pe care le consumă – restul e import din cele 2 țări vecine (nu importăm icre de Manciuria, ci legume, fructe, lapte, carne, ouă), iar acum 2 săptămâni supermarketurile au înregistrat vânzări la fel de mari ca la Crăciunul precedent (când au fost, oricum, vânzări istorice):

Așa că cele din cele 4 miliarde pe care guvernul le-a pregătit pentru șomerii crizei Covid-19, cel puțin 1,5 miliarde vor susține afacerile ungurești și poloneze.

Cifre detaliate – AICI-LINK – cu situația la intrarea în Criza Covid-19.

3, Investițiile în marile proiecte de dezvoltare au fost la minime istorice în 2019 – iar asta se vede în faptul că, după 13 ani și zeci de miliarde puse la dispoziție de UE, nu avem nici măcar o banală rețea de autostrăzi. ”Banală”, pentru că accentul viitoarelor bugete europene nu va fi pe convergență (bani au fost, dar nu s-au cheltuit), ci pe competitivitate și pe tehnologia la care e constrânsă Europa să se alinieze în competiția globală cu SUA și China.

Cum folosim criza Covid-19. Sau cum n-o

În ciuda panicii din societate și a costurilor uriașe pe care le presupune conservarea economiilor, marii strategi din economia mondială chiar au de lucru: pentru că masa de joc tocmai a fost răsturnată și s-a deschis o fereastră de oportunitate prin suspendarea unor reguli. Fereastră care se va închide curând.

Ar putea România să vadă această fereastră deschisă și să profite de aerul ei?

Să vedem:

1, E liber total la deficit bugetar. Nu știm cât va ține.
Dar pentru România ăsta ar fi un moment rarisim să se împrumute masiv exclusiv pentru recuperarea decalajelor în proiectele de anvergură, după paravanul necesității de-a susține companiile și șomerii.

2, E liber la ”ajutoare de stat”, la măsuri intervenționiste și protecționiste privind susținerea unor ramuri ale economiei.
România ar putea pune la cale la repezeală un plan, pe baza căruia să-și regândească modelul economic și să susțină sectoarele ajunse în fruntea priorităților.

IT-ul, start-upurile tehnologice, embrionii de inovare care părăsesc România îndată ce înmuguresc pentru că aici nu se găsește sprijin și finanțare,

alături de excepționalele avantaje comparative pe care dormim sau pe care așteptăm să ni le valorifice alții, iar noi să încasăm niște mărunțiș de redevențe în stil de țară bananieră – ar putea fi așezate de-a lungul unui plan de acțiune coerent, care să cuprindă obiective, termene și responsabilități individuale de implementare. Dacă așteptăm sfârșitul crizei, va fi prea târziu.

Altfel, dacă pompezi miliarde tot în CE Oltenia, CFR Marfă și alte cadavre economice pe care mediul politic le ține la frigider pentru a fi căpușate, te poți trezi că ieși din criza Covid-19 ca să te întorci în criza cealaltă.

3, UE și sistemul bancar subordonat tocmai pun labătaie căteva mii de miliarde sub diverse forme și programe – pentru cine are un plan de investiții și un plan convingător de-a atrage finanțări.

Atenție: banii ăia chiar vor fi cheltuiți – căci niciun stat responsabil nu renunță la o asemenea pleșcă. Vor fi cheltuiți de ”ceilalți”, de vecinii noștri – cărora le ținem în viață afacerile prin importuri de bunuri de bază, – și de economiile care privesc în viitor.
Să ne uităm la ”tăcerea” din Polonia, Ungaria, Cehia – pe tema crizei Covid-19 și a efectelor în societate și să ne gândim că peste un an vom putea constata că ei aă tăcut și au făcut.

Comitetul interministerial care nu există

Suntem într-un moment al oportunităților de-o asemenea anvergură, încât suntem tentați să vedem doar companiile care mor (și e firească o atare scăpare, căci acum ne frige flacăra crizei), nu și marile direcții pe care se reașează economia mondială și, odată cu ea, statele europene care vor să aibă un cuvânt de spus în economia de peste 5 ani. (Despre transformările deja vizibile în economia mondială și în direcțiile de reașezare a ei – într-un text viitor).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Dacă scoatem țara din priză acum, o s-o băgăm în priza altora după Covid”)

Tare mi-aș dori să văd seara, după ce Comitetul interministerial de Criză – compus din trioul demn de toată cinstea Vela-Arafat-Tătaru – anunță morții și măsurile de precauție medicală și socială, să apară și un alt Comitet:

Comitetul de Stimulare și resetare a Economiei pentru perioada post-criza Covid-19:

Comitet care să ne anunțe:

  • -, care sunt și în ce stadiu ne aflăm cu marile proiecte de investiții pe care să le putem branșa la cei 750 de miliarde disponibili anunțați de BERD
  • -, care e echipa de experți și juriști care analizează și eficientizează procedurile de atragere a finanțărilor pentru aceste investiții
  • -, care sunt echipele de experți și în ce stadiu se află programele de absorbție a fondurile pe care UE a anunțat că le pune la dispoziție pentru sprijin în criza Covid-19
  • -, care sunt direcțiile economice pe care România – în acest moment de resetare a jocului – decide să le finanțeze, atât cât se va mai putea face asta cu bani de la stat, astfel încât la ieșirea din această criză să avem sub tălpi un drum ceva mai neted.

Adică o înțelegere a momentului și nefericitelor oportunități – care sunt nefericite doar în acest moment: peste un an vor fi ”doar” oportunități.

”Istoria nu iartă proștii”

Spuneam mai sus că criza Covid-19 e un bun preș sub care, în acest moment, ne putem ascunde criza care deja exista în România.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

Despre ce vorbim:

Numărul din februarie al reviste CRONICILE Curs de Guvernare    (un LINK-AICI) a stat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv”.
Apărut înainte de tsunami-ul crizei Covid-19, am alocat una din cele 10 secțiuni ale revistei modului în care România își ratează cu insistență, de 30 de ani, fabuoasele avantaje comparative și nu reușește să le transforme în avantaje competitive.

Cu un optimism amar și exasperat, am contabilizat în 7 articole-analiză:

  • cele 2/3 suprafață agricolă din total suprafață a țării, în timp ce banii împrumutați scump se duc pe importurile de alimente;
  • Cei 1100 de kilometri de Dunăre (1/3 din lungumea totală) care curg pe teritoriul României și nu reușim să decolmată măcar cât să oprească vreun vas cu turiști în vreun port românesc:
  • Ieșirea la mare și Portul Constanța care abia își folosește jumătate din capacitate, în timp ce firmele din Ardeal se vămuiesc la Hamburg și în Slovenia – pentru că e mai repede și mai cinstit;
  • Resursele energetice din Marea Neagră – unde investiiile nu mai încep pentru că legislația necesară a fost folosită de politicieni pentru negocierea deciziilor în Justiție sau a careierei politicie personale;
  • Uriașul procent (spre 30%) al economiei neobservate, din care dacă ai recupera măcar un sfert ai avea bani de investiții în proiectele de anvergură –

Etc, etc etc.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19 ?”)

Ei bine: când după ce ne vom fi numărat morții și ne vom fi cheltuit banii de ajutor de stat pentru Criza Covid-19, asta va fi țara în care ne vom întoarce din panica și frica de acum:

Iar fericirea de-a ne întoarce la normalitate ne va întuneca privirea care să vadă că tot jos eram și în urmă cu 2 luni – în timp ce lucizii celorlalte economii își vor fi făcut reglajele necesare reorientării spre cel mai probabil dintre ”viitoruri”: e o competiție, adică nu e ”pace” nici măcar când e pace.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici ei n-o iartă pe ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2020

6 comentarii

  1. Andrei florian
    25.3.2020, 7:16 pm

    Adevărat

  2. john
    26.3.2020, 2:54 am

    calea ferata trebuie sa fie prioritatea zero in acest moment. Trasnportul feroviar este mai rapid si mai ieftin decat transportul rutier. pe la inceputul anilor 2000 Mitrea a cumparat niste trenuri platforma pe care se puteau urca Tiruri. au ramasa de izbelizte pentru ca nu avem cale ferata pentru asa ceva.

  3. UnOarecare
    26.3.2020, 1:16 pm

    Corect.
    Multumesc

  4. Oancea Constantin
    26.3.2020, 1:35 pm

    Infrastructura -autostrăzi si calea ferată – este la “ pământ , deși am primit zeci de miliarde de la UE .Bruma de creștere economică a fost rezultatul aproape exclusiv al creșterii consumului, marea majoritatea a produselor agroalimentare fiind importate .In aceasta situație s-a mărit deficitul comercial , deoarece sumele rezultate din creștere economică bazată pe consum a luat drumul străinătății pt plata importurilor .Sunt doua durectiii /domenii in care ar trebui făcute investiții , respectiv autostrăzi si cai ferate

  5. Dan
    27.3.2020, 8:53 am

    Analiza rece, precisa si fina ca un bisturiu ! Ma intreb, retoric cred, daca autorul a fost vreodata solicitat de catre decidenti sa’si aduca contributia. Ma indoiesc…

  6. impartial
    27.3.2020, 6:25 pm

    Realist dar un pic pesimist . In ceea ce priveste restructurarea cred ca trebuie sa avem in vedere , printre altele , domeniile in care deficitul comercial este mare , respectiv :
    – industria de ingrasaminte agricole
    – produse chimice diverse
    – industria farmaceutica si de produse medicale
    – dezvoltarea zootehniei conform necesitatilor locale
    – dezvoltarea industriei alimentare pentru prelucrarea
    produselor vegetale si animale .

    Dezvoltarea acestor sectoare va duce in primul rand la echilibrarea balantei de plati.
    Pe de alta parte acel grup de lucru trebuie sa defineasca profilul viitoarei economii a Romaniei.
    O economie industrial – agrara si servicii ;
    O economie agrar – industrila si servicii ;
    O economie bazata pe servicii cu sectoare de industrie si de agricultura .

    Este necesara o regandire a economiei in conditiile in care si globalizarea va fi regandita. Poate vom profita de viitoarele schimbari.

Lăsați un comentariu


Europa

Frontex: Balcanii de Vest au devenit în iunie cea mai activă rută de intrare în Europa a imigranților ilegali

Mariana Bechir

Balcanii de Vest au devenit în luna iunie cea mai activă rută de intrare ilegală în Europa, anunță Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și… Mai mult

Stiri

Beijing sancționează oficiali americani pentru ”amestec în treburile interne” ale Chinei

Razvan Diaconu

China a anunțat impunerea de sancțiuni asupra unor politicieni ai Partidului Republican american după ce Washingtonul a anunțat măsuri împotriva oficialilor chinezi acuzați de abuzuri… Mai mult

Stiri

România ar putea deveni un magnet pentru investiţii în zona de producţie – raport referitor la relocările europene din China

Vladimir Ionescu

Specialiştii vorbesc despre o relocare a unor capacităţi de producţie importante din Asia, în contextul modificării relației UE – China și al pandemiei Covid-19, iar… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Șanse mici ca noul an școlar să înceapă în regim normal. Variantele posibile din septembrie

Vladimir Ionescu

Sunt șanse mici ca școala să înceapă în regim normal din toamnă, a declarat luni ministrul Educației, Monica Anisie. Autoritățile au stabilit pentru septembrie mai… Mai mult

Stiri

PSD blochează votul pe Legea carantinei

Vladimir Ionescu

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat luni, după ședința CExN că legea carantineri nu va fi votată în Senat până nu vor veni… Mai mult

Europa

China accelerează implementarea 5G anunțând investiții record în tehnologia viitorului, în timp ce SUA și Europa luptă cu Covid-19,

Iulian Soare

În vreme ce atenția globală pare a fi absorbită aproape integral de criza coronavirus, Beijing-ul se concentrează la punerea în aplicare a unei politici care… Mai mult

Europa

Ungaria, încă un pas pe piața regională de energie – MVM cumpără operațiunile E.ON din Cehia

Iulian Soare

Grupul german de utilităţi E.ON a anunţat vânzarea operaţiunilor de retail în domeniul electricităţii şi gazelor naturale din Cehia către compania energetică de stat MVM… Mai mult