Un prieten m-a sunat aseară, să mi se plângă ”cât sunt de dure” măsurile fiscale de ajustare anunțate de guvern.
Aceste măsuri nu sunt dure (i-am și zis):
ar fi fost măsuri dure dacă ar fi crescut impozitul pe profit de la 16% la 30%. Ele sunt pur și simplu antieconomice și scot România de pe harta economiilor liberale de piață.
România e singura țară din UE care ia măsuri de o asemenea absurditate economică.
Pentru că asta înseamnă taxarea cu 1% a cifrei de afaceri a marilor companii. Guvernul a calculat să se aleagă cu 20 de miliarde pe an (adică mult prea puțin de cât are nevoie) – dar, cum economia nu sunt tabelele statistice pe care el lucrează, ci înseamnă oameni și reacții și fenomene economice obiective – nici pe ăia nu-i va aduna. Probabil că ăsta e și motivul pentru care tocmai abrogă, prin Ordonanță de Urgență, prevederea legală cu cele 6 luni dintre decizia fiscală și aplicarea ei în economie.
Intervenția în această formă a statului în economie lovește însăși temelia oricărei rațiuni economice în 4 moduri:
Formarea profitului și capitalului + nașterea și supraviețuirea sănătoasă a unei companii + inechitatea violentă pe piață + transformarea fiscalității într-un forceps ruginit prin care sunt smulși banii din piață, dar care omoară și mama și copilul.
Toate cele 4 sunt egal de nocive, importante și complementare, și numai imposibilitatea de-a le scrie pe toate de-odată ne silește să le luăm la rând:
1, Impozitarea cifrei de afaceri la companiile mari spulberă miza existențială a oricărei firme: obținerea profitului.
(Atenție: nici măcar întreprinderile de stat ale sistemului comunist nu puteau supraviețui fără profit – iar moartea sistemului a început în momentul în care, cele care nu aveau profit treceau pe subvenții.)
Tocmai de aceea, fiscalitatea trebuie să se rezume Exclusiv la profit – și Nu la cifra de afaceri care are (ca să știe și ”economiștii” de casă ai PSD și PNL) o rațiune foarte diferită față de cea a profitului. Că pui impozit 10 sau 50% pe profit – ideea e să taxezi profitul și nu banii de funcționare.
Atitudinea față de profit și de capital configureză paradigma economică a unui stat: e ”capitalism” – adică economie liberală de piață, sau ce? Pentru că, în loc să impoziteze cât vrea el profitul, statul decretează cat la sută are o firmă dreptul să facă profit.
Ideea că pentru o minoritate de firme care fac optimizări fiscale trebuie spulberați toți ceilalți de-a valma prin impozitarea cifrei de afaceri nu are nicio logică constituțională:
numai circa 60.000 de firme au în România cifre de afaceri de peste 50 de milioane: să nu poată fi ele ținute sub control anti-evaziune de zecile de mii de angajați ai Fiscului?
2, Impozitarea cifrei de afaceri lovește în funcționarea sănătoasă și după logica economică a unei companii.
La baza acestei măsuri stă adânca necunoaștere a economiei de către decidenți (vedeți de ce e important să NU ai doctorat fals, sau să fi făcut facultatea la timp și nu după ce ai ajuns politician?):
-, măsura e aplicată de-a valma: există companii care au profituri de 2 cifre, dar există și mari companii care, prin însăși natura lor și prin însuși sectorul economic în care operează, abia visează la o marjă de 1-1,5% (cum sunt, de exemplu, companiile de distribuție, care merg pe volume).
-, măsura e aplicată fără cunoașterea funcționării unei societăți aflate în expansiune și în proces de creștere a competitivității: cât de mare poate fi profitul atunci când se amortizează un utilaj, o modernizare, o investiție? Măsura penalizează, practic, investițiile și expansiunea, pentru că legiuitorul nu are cunoștințe basic de regulile din drumul spre profit și dezvoltare al unei companii.
Să mai întrebăm ce se face compania aflată în plin proces de investiții dacă, pe lângă amortizare, mai are de suportat și costurile de finanțare?
-, măsura e haotică pentru că impozitează inclusiv alte taxe din sistemul fiscal: cifra de afaceri a unei companii care vinde produse accizate, de exemplu, cum se socotește?
3, Măsura e inechitabilă că lasă companiile cu capital românesc descoperite în fața celor cu capital străin care au avantaje suplimentare.
Spre deosebire de multinaționale, companiile românești nu beneficiază de creditele intragrup și nu fac parte din conglomerate economice spre care să-și distribuie cât de puțin presiunea fiscală.
Nemaivorbind că nu au la ce ambasadă să sune, așa cum o fac, în caz de abuzuri, companiile cu capital străin.
4, Măsura e ca un forceps ruginit cu care guvernul scoate niște bănuți din piață, riscând să omoare și mama și copilul:
-, ceea ce economiștii de casă ai PSD și PNL nu pot înțelege este că economia nu e doar un tabel statistic, ci e formată din oameni care reacționează: e ca si cum ai tripla accizele la tutun și ai spera să încasezi de 3 ori mai multi bani, fără să ții cont că vei creste contrabanda (care merită, de-odată, riscuri mari) si poti încasa mai puțin. Primul mort al acestei măsuri e gradul de conformare.
-, ceea ce economiștii de casă ai PSD și PNL nu pot înțelege este că, noi fiind o economie bazată pe consum, marii distribuitori vor împinge acest impozit pe lanț, mai departe spre consumatorul final. Și e mai periculos pentru inflație decât creșterea TVA, căci prețurile se duc în cascadă prin intermediari.
-, ba, există și victime colaterale – cu rezultate excepționale în ultimii ani: introducerea impozitului minim anulează, practic, capacitatea companiilor de a-și deduce sponsorizările către ONG-uri. Zeci de mii de copii beneficiază de sprijinul acestor ONG-uri, de la scoala primară și până la structurile locale de formare a forței de muncă (au fost ani în care numai în ONG-uri se mai putea învăța o meserie, PSD știe sigur asta, că doar el desființase, pentru 3 ani, școlile profesionale) – sau, cireașa de pe tort, să mai amintim de cele două femei care fac spitale de la zero și utilează secții medicale întregi acolo unde oamenii guvernului – pusi politic – nu doar că nu construiesc, ci chiar fură la orice achiziție publică?
*
Da, există și companii care, prin sofisticate mecanisme de optimizare, ”scot profitul din țară”: dar alea se știu și pentru aia avem ANAF.
ANAF?
Dușmanul nr. 1 al structurii care conduce România: Digitalizarea ANAF
Să ne uităm cât de greu se mișcă lucrurile cu toate măsurile împotriva evaziunii fiscale. Facturarea, casele de marcat (apropo: încă nu există un server unde să se vadă totul), digitalizarea ANAF.
Dar fiecare săptămână de întârziere a acestor măsuri împotriva evaziunii înseamnă zeci și sute de milioane de euro furați de baza piramidei care întreține aceste structuri: fie că sunt firme de casă ale partidelor politice, fie că sunt firme acoperite ale serviciilor secrete, fie că sunt sindicate ale antreprenorilor pe ramuri care-și scriu singure legile.
Marele dușman al acestor structuri este digitalizarea ANAF – amânată nu atât din cauza președinților care s-au perindat în fruntea sa, cât din cauza blocajelor politice ale partidelor care tocmai dezintegrează, azi, din foamea după bani, economia liberală de piață din România.
Ai zice că oamenii ăștia sunt în stare să facă orice – chiar orice, cum sunt aceste măsuri antieconomice, de pildă – numai să nu digitalizeze ANAF.
Dar Bulgaria cum poate?
Un exemplu grăitor – de configurare a bugetului fără a abuza economia liberală de piață e Bulgaria:
E țara (și a făcut un brand din asta) cu cea mai mică fiscalitate din UE (exceptând paradisurile fiscale): 10% cotă unică, 5% impozit pe dividende.
Dar Bulgaria adună din venituri fiscale 32% din PIB / România adună 27%
Bulgaria are gap la TVA de 8% (ei au digitalizat) / România are gap 34%
Bulgaria are costuri cu administrația de 2,6% din PIB / România are 3% din PIB (ca Ungaria, unde Viktor Orban se sprijină electoral pe administrație).
Dacă România ar aduna, cu cota ei de impozitare, venituri fiscale de 32% din PIB, ca Bulgaria – am avea anual 16 miliarde de euro în plus la Buget.
*
România are nevoie de un nou Cod Fiscal – care să țină în echilibru nu numai bugetele publice, ci evoluția economiei după principiile funcționării naturale a capitalismului liberal – nu un sistem încropit de economiștii de casă într-un moment disperat al guvernului:
Da, nu e posibil să beneficieze toată lumea de servicii de sănătate, dar să plătească doar jumătate;
nu e posibil să ieși la pensie la 50 de ani cu dublul mediei naționale (jumătate din persoanele de peste 50 de ani în România nu lucrează);
nu e posibil ca salariile de mii de euro să poată fi mascate în SRL-uri.
Dar toate astea nu au nicio legătură cu demantelarea ecosistemului economic de piață, acolo unde singura motivare care ține lucrurile în mișcare e profitul :
tot restul e o făcătură teoretică și inconștientă, desenată ca un uriaș experiment, de ”băieții deștepți din administrația economico-electorală ”, care pentru câteva miliarde, sunt în stare să dea foc la regulile basic ale economiei private. Economie care, atenție, se va răzbuna.
PS: Mă gândesc cum se pregătesc companiile românești, într-o astfel de atmosferă de business, pentru ”un drum lung, de vreo 30 de ani, când vom concura cu multinaționalele” – cum spunea, vorbind despre Polonia și România, într-un interviu pentru CRONICI, economistul-șef al băncii de dezvoltare a Poloniei (un LINK-AICI la interviu)
***
Urmărește-ne pe Google News
8 răspunsuri
Daca ar fi chiar asa de simplu totul s-ar rezolva pe loc .Unu la suta din cifra de afaceri aduce statului un venit relativ fix de forma accizelor la tigari si hidrocarburi Totul trebuie privit ca un intreg si raportat la nevoile la zi ale Romaniei si ale intregului Occident ce se afla in razboi .Fara a pune in practica cerintele asumate prin PNRR Romania ar pierde undeva spere 70 de miliarde de euro bani ce se duc automat in spre dezvoltare si care creeaza locuri de munca si oportunitati clasei mijlocii . Asadar statul are nevoie de bani spre a oferi cetatenilor siguranta si asta nu se poate face fara mari cheltuieli militare si in acelasi timp Romania are nevoie de dezvoltarea obtinuta din banii din PNRR parte granturi , parte imprumuturi cu dobinzi mici si termene laxe de dezvoltare .ANAF nu poate pazi pe fiecare negustor si deocamdata nu ar fi nici in interesul statului .Romania nu a ajuns in situatie de a obliga micile firme spre a declara intreg venitul obtinut .Daca ar face asa ceva pravaliile s-ar goli , firmele ar disparea si am ramine mofluzi si cu buza umflata .deciziile luate de catre guvern au si acceptul Bancii Mondiale si pe cel de la Bruxelles.Unii comentatorii ne prezinta doar partea care le permite sa acuze Guvernul fara sa ne arate intregul .
Amintiti va ca usr a fost scos de la guvernare, cand a scos posturile de sefi procurori la concurs, niste caschete ne conduc prost si scump. E vremea furatului din pnrr si cainele nu pleaca de la macelarie ! Singura solutie greva fiscala, pana digitalizeaza anaf, si … daca nu vine aur !
Nimic mai inutil decit ,,analiza” masurilor de ,,criza” bugetara, cita vreme NU exista pe ,,piata stiintifica” LIBERALA, o alternativa programatica, un PROIECT de reindustrializare a tarii, cu o cale constructiva, ,,liberala”, care sa scoata tara din vesnicul si iremediabilul deficit bugetar!
OARE DE CE NU VREA SEFUL PUBLICATIEI, SA ORGANIZEZE o conferinta NATIONALA cu prezentarea si dezbaterea de solutii alternative la ,,iesirea din economia liberala de piata”, actiune care ar fi de patriotism economic?
De ani de zile, cele mai importante publicatii economice au format un ,,cor” national, care interpreteaza diverse arii ,,nergre” din opera ,,tragediei economice” care urmeaza si o garanteaza ca fiind fara sfirsit fericit…
Masuri dure erau de la 16% la 30% adica aproape dublarea impozitului pe profit, dar cresterea de la 1% la 3% pt anumite microintreprinderi adica o crestere de 3 ori a impozitului pe venit este de vara.
o microintrerpindere are optiunea să se intoarcă pe impozit pe profit, nu pe cifra de afaceri – adică să evite impozitul pe pierdere sau pe investiții. o companie mare căreia i se pune impozit pe cifra de afaceri nu are optiunea asta.
Șaizeci de mii ( 60 000 ) de firme care au cifra de afaceri peste 50 milioane … Cred că este o greșeală . Nu specificați moneda , euro sau lei ?
Consider măsurile fiscale incoerente și insuficiente.
De ce nu se aplică integral măsurile propuse de Consiliul Fiscal ?
Stimate,
ESOP,
Nu cred ca guvernul poate avea dreptul la ,,avocati” care sa spuna ca noile impozite sint blinde, aproape favorabile economiei!Cum sa aperi cu astfel de argumente o clasa politica si guverne PSD si PNL care dupa Criza din 2008 n-au luat in considerare si n-au facut nimic pentru a creste economic-industrial Romania, care mai are astazi doar 10 la suta din investitiile straine de acest gen?De ce ma rog nu laudati si investitiile COMERCIALE producatoare de ,,economie consumerista” pe datorie, care majoreaza PIB-UL cu cifra de vinzari a suprmarketurilor si asigura cea mai mare crestere a PIB-ului din UE?
Iata ca la corul ,,constatatorilor” dezastrului economic prezent si majorat de noile impozite, apare si un ,,constatator” al ,,blindetei” crizei pe care o amplifica cresterea taxelor si impozitelor, intr-o economie deja esuata in deficit bugetar, datorie externa si dezechilibrul balantei externe de plati, toate la o magnitudine istorica!
Foarte corect, cresterea ratei de colectare a taxelor este nu numai solutia pentru a rezolva deficitul dar este o masura absolut necesara pentru echitate in economie. Nu e normal ca o parte mica din tara sa contribuie la bugetul public in timp ce alta merge bine merci la negru iar cand are nevoie da navala sa fie sprijinita de stat din contributia alorlalti.
Trebuie repetat zi de zi nevoia de digitizare a colectarii taxelor si cresterea veniturilor bugetare printr aceasta masura fireasca si nu prin inventarea de tot felul de noi taxe care nu aduc absolut nimic bun. Vrem o colectare de taxe macar ca in Bulgaria.