”Economia europeană încetinește, ceea ce este întotdeauna o problemă pentru Europa Centrală și de Est. Cred că aceasta este provocarea pe care o are regiunea, deoarece industria din Europa Centrală și de Est se află în lanțul valoric al industriilor germane, franceze sau italiene.” – spune, într-un interviu pentru numărul 81 al revistei exclusiv print CRONICILE CursDeGuvernare(-LINK), Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Bank Gospodarstwa Krajowego, banca națională de dezvoltare din Polonia – țara cea mai asemănătoare ca economie cu România.
”Dar următorul pas este să începi să concurezi pe piețele globale cu companiile multinaționale. Evident este un drum dificil și pe termen lung, care se va întâmpla în următorii 30 de ani. Dacă nu facem asta vom fi blocați în capcana venitului mediu, și e evident că nimeni nu-și dorește asta.” – continuă Mateusz Walewski.
În rândurile de mai jos, câteva fragmente din cele mai interesante răspunsuri ale economistului-șef al băncii naționale de dezvoltare din Polonia, la întrebările CRONICILOR:
CRONICILE:
Credeți că războiul din Ucraina ne-a readus în atenție, existența unei anumite bariere geopolitice, cel dintre Europa Occidentală și Rusia, extinsă asupra regiunii noastre? Are acest baraj o componentă economică?
Mateusz Walewski:
Nu cred că există bariere geopolitice. Agresiunea împotriva Ucrainei a arătat Europei Occidentale că Rusia nu este un partener economic și politic stabil, așa cum se credea.
Și este ceva despre care au vorbit majoritatea guvernelor din Europa Centrală și de Est în ultimii ani, cel puțin de la agresiunea Rusiei asupra Georgiei în 2008. Asta micșorează bariera politică dintre estul și vestul Europei, pentru că, cel puțin acum, toți au aceeași percepție a imperiului Rus, așa cum este el. Această percepție este mult mai asemănătoare decât era înainte de război. Așadar, cred că barierele nu se întăresc și nici nu devin mai puternice, dimpotrivă.
Nu-mi place să vorbesc despre agresiunea rusă asupra Ucrainei și despre potențialele rezultate ale acestei agresiuni în ceea ce privește oportunitățile. Dar putem vorbi despre acestea în termenii provocărilor, sau în ceea ce privește potențialele schimbări pe care le va aduce pe harta economică a Europei, a regiunii noastre.
Dar cred că după suferință vor apărea și oportunități pentru regiunea noastră pentru că presupunem cu toții că Ucraina va câștiga cumva războiul. Deci înseamnă că vom avea la granița de est o piață liberă, care luptă cu corupția, un stat democrat mare. Va fi acompaniat cel mai probabil de Moldova, care, deși e mult mai mică, este totuși importantă, pe care calea occidentală o va întări. Și, de asemenea, vom avea Belarus. Dacă Rusia pierde războiul, atunci Belarus va deveni mai democrată și cu o economie de piață în curs de dezvoltare. Așadar, în regiune ne vom lărgi baza economică pentru dezvoltare. Majoritatea investitorilor privați vorbesc despre reconstrucție, se gândesc la rolul Europei Centrale și de Est ca punct central pentru o reconstrucție a Ucrainei.
(………………………………………………………….)
CRONICILE:
Avem în țările din Europa Centrală și de Est atuuri economice pentru a atinge o convergență cu țările occidentale. Așadar, ce putem oferi investitorilor străini pentru a-i atrage să investească?
Mateusz Walewski:
Cred că putem găsi câteva avantaje pe care le avem în regiune: forțe de muncă bine educate, deja nu suntem în competiție doar prin costurile forței de muncă, ci și prin calitatea forței de muncă și prin progresul tehnologic. În plus, suntem membri ai Uniunii Europene, ceea ce aduce stabilitate economică.
În ultimii treizeci de ani, companiile noastre au început să fie suficient de mari pentru a începe să concureze pe piețele europene și globale. Și a venit vremea acum nu doar pentru a concura pe plan intern și regional cu corporațiile multinaționale, pe piețele noastre locale. Următorul pas este să începi să concurezi pe piețele globale cu companiile multinaționale. Evident este un drum dificil și pe termen lung, care se va întâmpla în următorii 30 de ani.
Dacă nu facem asta vom fi blocați în capcana venitului mediu, și e evident că nimeni nu-și dorește asta.
CRONICILE:
Am observat că Polonia a reușit să-i convingă pe cei care au emigrat, specialiști în Tehnologia Informației de exemplu, care se întorc și au început afaceri interesante acasă. În țările noastre am avut un exod al creierelor în ultimii ani. Cum îi putem convinge să revină?
Mateusz Walewski:
Care este rata șomajului în România?
CRONICILE:
Acum este scăzută, puțin peste 5%.
Mateusz Walewski:
Exact. Și asta înseamnă că piețele noastre de muncă sunt tensionate, deci este greu să găsești un loc de muncă bun. În primul rând, înseamnă că este o bună oportunitate pentru lucrătorii plecați să se întoarcă.
Polonia a putut să-i aducă înapoi pe unii dintre imigranții noștri, în principal din Marea Britanie, după Brexit.
Știu că majoritatea emigrației românești nu este în Marea Britanie, este în Franța, în Italia, deci este atât de greu din acest punct de vedere. Totuși, dacă au posibilitatea să se dezvolte în propria țară, unii oameni se vor întoarce.
În Polonia avem o nevoie acută de forță de muncă și de creiere. Acum începe în Polonia un proces de imigrare din alte țări, nu doar din Ucraina, pentru aceștia sunt în principal femei cu copii. Refugiații de război lucrează deja în Polonia, dar tot aici, pe străzile poloneze, vei vedea din ce în ce mai mulți muncitori din Asia de Est, din Asia de Sud și înseamnă că suntem o piață de forță de muncă atractivă. Nu mă aștept la o revenire masivă, dar oamenii se vor întoarce dacă vor vedea oportunități pe piețele lor. Pe măsură ce dimensiunea totală a pieței noastre central și est europene crește, datorită aderării Ucrainei, Moldovei și, eventual, Belarusului, oportunitățile din țările noastre vor spori, nu se vor diminua.
(………………………………………………………….)
CRONICILE:
Spre ce fel de economie credeți că se îndreaptă Europa? Cum vor evolua economiile din Europa Centrală și de Est?
Mateusz Walewski:
Economia europeană încetinește, ceea ce este întotdeauna o problemă pentru Europa Centrală și de Est. Cred că aceasta este provocarea pe care o are regiunea, deoarece industria din Europa Centrală și de Est se află în lanțul valoric al industriilor germane, franceze sau italiene.
O scădere a cererii pentru produsele noastre industriale este o problemă. Pe de altă parte, dacă economia europeană încetinește, există și o șansă pentru cei care sunt mai competitivi, mai ieftini, mai eficienți, mai flexibili. Țările din Europa Centrală și de Est sunt cele mai flexibile și mai eficiente componente ale economiilor europene.
Pe termen scurt avem o provocare: vom vedea unele reduceri ale comenzilor de la clienții din Europa de Vest. În perspectivă sunt și oportunități pentru produsele noastre mai ieftine, de bună calitate.
De altfel dacă evaluăm factorii de succes ai economiei poloneze de la criza financiară din 2009, cred că industriile noastre sunt capabile să producă eficient și ieftin, într-un mod foarte rapid și foarte flexibil semiproduse pentru huburi industriale din Europa de Vest. În contextul încetinirii economice, costurile de producție încep din ce în ce mai mult să conteze, este o șansă ca o parte a pieței din regiunea noastră să crească, deoarece livrează produse și servicii mai ieftine și mai flexibile.
CRONICILE:
Care vor fi oportunitățile sau riscurile noastre în contextul unei noi viziuni a relațiilor Europei de Vest cu China?
Mateusz Walewski:
Relația cu China nu va fi atât de intensă ca înainte de COVID, sau chiar înainte de președinția lui Trump în SUA.
Pentru regiunea noastră asta înseamnă că inițiativa Belt and Road nu mai are un viitor strălucit. Strategia Chinei a fost aceea de a implica țările din centrul și estul Europei în această inițiativă și de a face din această regiune un hub pentru importurile din China și un fel de poartă a companiilor chineze către piețele europene.
Evident, fluxul de afaceri va fi limitat, nu cred însă că va fi oprit, pentru că va fi comerț între China și Europa de Vest. Și o parte din acest flux poate trece prin țărilenoastre. Acum e mai greu din cauza Rusiei, trebuie să găsim un fel de trasee sudice, prin alte țări, cum ar fi Kazahstanul. Asta înseamnă și că o parte din producție, care era menită să meargă în China, poate rămâne în Europa și o parte din ea va merge în țările noastre.
Evident că unele oportunități se pierd și altele se nasc, așa funcționează economia.
Cred că este și o oportunitate pentru regiunea noastră de a construi relații mai puternice cu SUA, partener strategic pentru Europa, care este încă cea mai puternică economie din lume.
(……………………………………………)
CRONICILE:
Vă propun un exercițiu de imaginație: cum va fi Europa și cum vor fi economiile regiunii noastre în 2035, o dată importantă în toate previziunile. Cât de diferită ar putea fi economia europeană atunci în comparație cu ceea ce este acum? Și cum se vor adapta țările noastre la această nouă realitate?
Mateusz Walewski:
Acum, evident, într-un interval de 12 ani poți imagina o mulțime de scenarii, mai ales în vremuri tulburi ca acestea, în care am avut prima pandemie din epoca modernă. Și probabil că mai urmează altele, pentru că lumea nu s-a schimbat atât de mult și ar putea apărea următorul virus, însă poate vom fi mai bine pregătiți.
Acum avem un război destul de aproape de noi, în Europa, greu de imaginat înainte. Așadar, este foarte greu de prezis viitorul.
Prefer scenariile mai degrabă optimiste, pentru că există o mulțime de scenarii pesimiste, orice se poate întâmpla.
Dar dacă totul merge, așa cum ne-am aștepta să meargă, am putea avea economii în curs de dezvoltare din Europa Centrală și de Est, Ucraina, inclusiv Belarus, Moldova, Balcanii de Vest în anii următori, cu oportunități largi de extindere.
Dacă ne menținem, poate mai sigur, comerțul și schimburile cu China vor intensifica schimburile noastre cu alte țări din Asia, cum ar fi India, de exemplu, sau Vietnamul, Indonezia. Și ne vom continua drumurile noastre spre creștere. Cred că peste 12 ani vom fi mult mai aproape în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor de țările occidentale decât suntem acum.
Nu cred că vom reuși să egalăm nivelul de dezvoltare în ceea ce privește averea națională. Pentru că este mult mai ușor să ridici venitul per capita, dar este mult mai greu să fii la egalitate în avere națională, care, de fapt, decide nivelul de securitate economică pe care o ai, ea decide dacă ești exportator sau importator de capital.
Cred că vom fi importatori de capital relativ bogați, ceea ce înseamnă că vom fi încă dependenți de investițiile străine. Vom avea propriile corporații globale, dar vom fi în continuare dependenți de investițiile străine. Vom fi mult mai aproape la nivelul infrastructurii de dezvoltare de Europa de Vest decât suntem acum.
(…………………………………………………….)
CRONICILE:
Care sunt asemănările dintre economiile României și Poloniei. Ce ați recomanda României pentru a-și dezvolta economia?
Mateusz Walewski:
Dimensiunea economiei este similară, problema imigrației este similară, nivelul de dezvoltare industrială este similar, chiar și nivelul PIB-ului pe cap de locuitor este similar. Suntem asemănători în termenii fundamentelor microeconomice, deoarece politicile macroeconomice pot fi diferite, instituțiile pot fi diferite. Dar dacă ne uităm la fundamentele microeconomice, la fundamentele de afaceri ale țărilor, cred că România și Polonia sunt cele mai asemănătoare două țări din regiune.
(……………………………………………….)
A avea o piață internă relativ mare poate fi și un dezavantaj, pentru că limitează dorința companiilor de a căuta alte piețe. Dar este și o oportunitate pentru că permite companiilor să devină mari pe piața locală, și apoi să devină suficient de mari pentru a se extinde pe piețele globale, și să nu fie vulnerabile.
***
Interviul integral poate fi citit în numărul 81 al revistei exclusiv print CRONICILE CursDeGuvernare(-LINK).
***
(Citiți și: ”Interviu Fabian Zuleeg / „E sfârșitul unei epoci de aur. Statul s-a întors în economie. Democrația trebuie să găsească modalități de a se apăra în această nouă eră””)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Sa gandim cu capul altora
O „bombă atomică” absolută în neoliberalism a fost lansată de laureatul Premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz. El a anunţat că Europa de Est este de cel puţin două ori mai săracă decât ar fi fost dacă nu ar fi aderat la UE. Acest lucru atinge brutal cel mai mare succes al globalismului și neoliberalismului – crearea celei mai mari economii unificate din lume – formată din 28 de țări separate, dintre care unele au o monedă comună. „Europa de Est este marele ratat de la începutul secolului 21. În prezent, acesta plăteşte 300-400 miliarde USD în fiecare an Occidentului şi în principal Germaniei”, a explicat Steinitz. Potrivit studiului – care pe lângă premiu, se știe că a prezis prăbușirea balonului dotcom, precum și criza din 2008 – deci potrivit lui, Europa de Est este într-o „prindere dominion”, tipică cunoscută încă din Imperiul Roman.
Acesta este modelul pentru o țară de colonizat: prin mituirea elitei sale. Romanii nu au cucerit doar legiuni. Multe alte pământuri s-au unit în pace. Ei merg, mituiesc șefii locali și acei șefi devin guvernatori ai provinciilor romane. „Imperiul este în spatele tău, și odată cu el, poți colecta mult mai multe taxe decât înainte. Ei bine. este o alianță a elitei cu imperiul pentru a mulge subiecții. Sistemul funcționează de secole. A fost aplicată și din Anglia în India, de exemplu – acolo maharaji proclamat în numele reginei. Și apoi i-au supt pe oamenii obișnuiți împreună”, a explicat Stiglitz. „UE este doar asta acum. Occidentul – dar mai ales Germania – mituiește elita locală prin fonduri euro. Elita aduce statul în UE, transformând aderarea într-o religie absolută, inclusiv represiunea împotriva oricui i se opune. Ieșirea se transformă în erezie. Și țara importată este aspirată prin alte mecanisme – cumpărarea monopolurilor locale, lanțuri comerciale, realizarea unor contracte nefavorabile pe termen lung care nu pot fi schimbate cu schimbarea puterii etc.” – explică Stiglitz.
Cu mult timp în urmă, am scris despre o analiză CIA, care spune că Europa de Est este absorbită brutal în timp ce aplaudă, „recunoscătoare” pentru fondurile europene. Omul de știință confirmă acum această informație. Eurofundurile și serviciile UE bine plătite pentru o mână de oficiali sunt „mita” plătită elitei. În schimb, piața țării în cauză preia controlul și este mulsă în favoarea corporațiilor occidentale. Acest lucru se întâmplă prin electricitate, apă, încălzire, prin monopolul bunurilor occidentale impus lanțurilor comerciale, prin bugete locale mult mai mari și inaccesibile, pentru publicitate, marketing, buy-out-uri media etc. Raportul dintre fonduri și piețele epuizate este mai mic decât 1:10. „Dacă Europa de Est ar părăsi UE şi ar opri această subvenţie masivă pe care o plăteşte Occidentului, ar putea fi de două ori mai bogată. Minim. Acest lucru ar relaxa societatea și ar reduce considerabil presiunea asupra emigrării, ceea ce este un alt mod de a o suge. Prin salarii mai mari, Occidentul recrutează cei mai buni specialiști din est, lărgind astfel restanțele” – a terminat laureatul Nobel.
mms Of IV