Cristian Diaconescu, despre pașii procedurali: 4 paliere de sancționare care amenință România

Situația constituțională din România este mai gravă decât cea din Ungaria care a generat reacții dure ale Uniunii Europene, a opinat, luni, consilierul prezindențial al lui Traian Băsescu, Cristian Diaconescu.

El a arătat că în cazul României se pune în discuție întregul sistem de conducere a țării, în afara cadrului electoral democratic.

”Problema la noi ar fi însă mult mai complicată. În cazul Ungariei, problemele care au generat reacția europeană sunt totuși mai puțin semnificative, importante, dar nu neapărat de natură să pună în discuție întregul sistem constituțional. În cazul României este vorba de reconsiderarea conducerii unui stat în afara sistemului electoral, ceea ce este de neînțeles pentru statele democratice”, a declarat Diaconescu, pentru cursdeguvernare.ro.

În acest context, consilierul prezidențial pe probleme de politică externă a susținut că situația din România este fără precedent în Uniunea Europeană, motiv pentru care nu au fost aplicate până acum proceduri de sancționare la acest nivel.

Fostul ministru de Externe a schițat, însă, câteva paliere la care România ar putea suferi sancțiuni din partea Comisiei Europene, începând cu Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție, pentru care Comisia Europeană este așteptată să-și prezinte raportul asupra României pe 19 iulie, după cinci ani de la instituirea MCV:

• În mod evident, și elementele de alertare, odată ce sunt lansate de către statele membre și Comisia Europeană, pot reprezenta în egală măsură o punere în întârziere a celor care nu-și îndeplinesc obligațiile. Din punctul acesta de vedere, primul semnal va fi Mecanismul de Cooperare și Verificare și raportul, care va cuprinde o parte tehnică legată de sistemul judiciar și o parte enunțiativă în ceea ce privește ingerința în sistemul judiciar, inclusiv cel constituțional, pentru că ei cuprind și acest concept – prin ordonanțele de guvern, prin atitudinile pe acest palier.
• Apoi este varianta care se verifică la Bruxelles, în ceea ce privește actele normative adoptate la București și legile Uniunii Europene. Este tema care privește procedurile de infringement. Aici vorbim de hotărârile relative la statul de drept și funcționarea sistemului judiciar. Dacă se constată aici o încălcare, se pune în mișcare procedura de infringement și în discuție Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
• Al treilea domeniu și cel mai complicat este cel prevăzut la articolul VII din Tratatul de la Lisabona, care cuprinde un mecanism de prevenție și un mecanism de sancționare. În această procedură se discută despre un sistem progresiv de control al încălcării valorilor comune ale Uniunii Europene. Acest mecanism se aplică doar când există un risc clar de încălcare gravă și întotdeauna, înainte de a proceda la o asemenea măsură, Consiliul audiază statul membru vizat și-i poate adresa recomandări, hotărând după aceea procedura de urmat.
• Aceste evaluări, cum este MCV-ul, sunt asumate și de statele membre. Relevanța este diferită. Iată, Olanda a dat o anumită citire la un moment dat MCV-ului, alte state membre au dat o altă citire. Este dreptul suveran al statelor respective să interpreteze în relația cu țara care se pune în discuție în concluziile acestui raport pe justiție. Nu este neapărat nevoie de o atitudine comună la nivelul Uniunii Europene. Un stat sau altul poate bloca consensul pe o temă – fondurile europene sau acordul Schengen – fără a putea fi împiedicată de celelalte state. Aici este marea dificultate, nu neapărat consensul la nivel european, cât semnificația pe care o dau celelalte 26 de state suverane în legătură cu o constatare făcută de Comisia Europeană. Aici este cel mai mare pericol.