Noua Constituţie ungară, intrată în vigoare la 1 ianuarie, a fost întâmpinată cu proteste de stradă şi critici dure în Ungaria, dar şi cu avertismente şi îngrijorare în restul lumii.
Aproape 100.000 de persoane au protestat luni la Budapesta, afirmând că noua Lege fundamentală subminează democraţia şi deschide calea către o dictatură. Protestul a avut loc în timp ce la Opera din Budapesta se desfăşura un eveniment de amploare, organizat de guvern, pentru a marca intrarea în vigoare a noii Constituţii.
Guvernul condus de premierul Viktor Orban a adoptat în ultima vreme multe măsuri care au născut controverse puternice. Dar, dispunând de o majoritate de două treimi, nu are, practic, opoziţie, iar măsurile deja adoptate vor fi foarte dificil de modificat în viitorul previzibil.
Printre pachetele de legi adoptate astfel se află şi Constituţia – care, printre altele, modifică denumirea oficială a ţării, din Republica Ungaria în Ungaria. Iar multe dintre vederile noii Legi fundamentale confirmă sau completează legi deja adoptate după venirea la putere a partidului lui Orban, Fidesz.
Noua legislaţie ungară modifică statutul Băncii Centrale
Una dintre cele mai contestate modificări din ultima perioadă – adoptată chiar înainte de sfârşitul anului – se referă la statutul Băncii centrale şi pune în discuţie chiar independenţa acesteia. Şi a fost şi unul dintre motivele suspendării unei prime runde de discuţii între Budapesta şi reprezentanţii UE şi ai Fondului Monetar Internaţional.
În pofida criticilor constante formulate de partenerii străini, Parlamentul a votat în favoarea legii care reduce prerogativele preşedintelui Băncii centrale, care nu îşi va mai putea numi adjuncţii, desemnaţi pe viitor de prim-ministru. Alţi doi membri ai noului consiliu monetar extins vor fi desemnaţi de Parlament – iar organismul va deveni astfel un consiliu unde majoritatea politică parlamentară va avea o poziţie mult consolidată.
O altă măsură adoptată la 30 decembrie impune ca orice modificare a politicii fiscale să fie aprobată în Parlament, cu o majoritate de două treimi din voturi. Denunţată de Comisia Europeană, măsura riscă să împiedice ajustările necesare în cazul unei creşteri necontrolate a deficitului sau a datoriei, mergând în sens invers faţă de tendinţa europeană generală. Iar Guvernul a creat şi un consiliu bugetar format din trei membri numiţi de prim-ministru, care are posibilitatea de a bloca proiectele de buget.
Noua lege electorală, motiv de dispută în Ungaria
Iar noua lege electorală – votată cu puţin înainte de Crăciun – face extrem de dificilă alternanţa politică, îi devaforizează pe candidaţii independenţi sau acordurile de coaliţie înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Şi reduce şi numărul de putaţilor, de la 386 la 199. În plus, noua lege oferă drept de vot, pentru listele partidelor, pentru membrii minorităţilor maghiare din ţările vecine şi favorizează, prin definirea circumscripţiilor, partidul aflat la putere.
În ceea ce priveşte noua legislaţie privind presa, adoptată la sfârşitul anului 2010, aceasta prevede înfiinţarea unui consiliu pentru media, numit pentru un mandat de nouă ani şi format în majoritate din reprezentanţi ai partidului de guvernământ, Fidesz. Consiliul supraveghează presa publică şi privată (presă scrisă, audiovizual, site-uri Internet şi bloguri) şi îi poate sancţiona pe cei care nu dau dovadă de „echilibru politic” sau care aduc atingere demnităţii umane. Şi îi poate obliga pe ziarişti să-şi dezvăluie sursele atunci când este vorba despre securitatea naţională şi poate decide închiderea unor companii din sectorul public sau poate decide să nu prelungească licenţele posturilor de radio sau televiziune private.
Prevederi contestate în privinţa religiei
Nici legislaţia privind religia nu a scăpat de modificări. Noua lege a religiilor reduce numărul comunităţilor care pot beneficia de subvenţii publice, excluzând comunităţile evanghelică, budistă, musulmană, mormonă sau martorii lui Iehova. În schimb, contribuabilii pot cere ca 1 la sută din impozitele plătite să fie direcţionate către un anumit grup religios.
În Constituţie a fost introdusă însă o formulă religioasă conţinută în textul imnului naţional, iar textul reafirmă valorile creştine ale ţării, exclude orice formă de căsătorie homosexuală şi precizează în mod explicit că mariajul nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie.
Legea ameninţă şi dreptul la întreruperea de sarcină, precizând clar că un embrion este o viaţă omenească încă de la începutul sarcinii.
Preambulul Constituţiei vorbeşte şi despre apărarea unităţii intelectuale şi spirituale a naţiunii şi include numeroase aspecte sociale, despre care Fidesz afirmă însă că îmbunătăţesc cadrul legal naţional. „În pofida dezbaterilor politice, credem că este foarte important că, pentru prima dată, un Parlament ales în mod liber a elaborat Legea fundamentală”, afirmă deputatul Gergely Gulyas. Iar Orban afirmă că noile prevederi legislative sunt necesare pentru încheierea „erei postcomuniste”, în care noile partide „nu au reuşit să aibă o structură stabilă”, şi că este necesară schimbarea „unei Constituţii vechi”.
Foştii disidenţi ungari cer UE să facă ceva
Printre cei nemulţumiţi se află şi 13 foşti disidenţi ungari, care l-a acuzat pe Orban, într-o declaraţie intitulată „Declinul democraţiei – apariţia dictaturii”, că „distruge statul de drept democratic” şi că „elimină mecanismele de control şi aplică o politică sistematică de desfiinţare a instituţiilor autonome.
Ei au cerut Uniunii Europene „să nu stea şi să privească felul în care Ungaria este ţinută ostatică de un tiran depăşit şi provincial” şi „să ia atitudine împotriva” prim-ministrului ungar.
Urmărește-ne pe Google News
