Creșterile salariale au accelerat în șase economii importante din zona euro, inclusiv Germania și Franța, potrivit unui nou instrument de urmărire a salariilor, bazat pe date în timp real din anunțurile de locuri de muncă postate online, transmite Financial Times.
Salariul median oferit în anunțuri a fost cu 5,2% mai mare la sfârșitul lunii octombrie față de anul precedent, în contextul în care în iunie creșterea anuală era de 4,2%. Ritmul de creștere din septembrie a fost de trei ori mai rapid decât media din 2019, de 1,5%, primul an în care s-au colectat date cu acest instrument, dezvoltat de Banca Centrală a Irlandei în colaborare cu site-ul de anunțuri de locuri de muncă Indeed.
Reamonn Lydon, economist CBI, și Pawel Adrjan, economist la Indeed, au avertizat cu privire la creșterea „extraordinar de mare” din Germania, unde salariile din octombrie au fost cu 7,1% mai mari decât cu un an mai devreme. Creșterea salariilor în Franța a fost de 4,7%.
Angajații încearcă să obțină creșteri salariale care să compenseze creșterea costurilor cu alimente și energie. Banca Centrală Europeană este extrem de atentă la aceste semnale, majorarea veniturilor fiind de natură să prelungească inflația ridicată.
Riscul unei „spirale salariu-preț”, în creștere
Inflația în zona euro a atins un record de 10,7% luna trecută, iar banca centrală se teme de apariția unei „spirale salariu-preț”, în stilul anilor 1970, dacă angajații și companiile vor continua să se aștepte la o inflație de două cifre.
Creșterea salariilor a fost mai modestă în zona euro decât în SUA și Marea Britanie, unde ratele șomajului sunt mai scăzute și lipsa forței de muncă post-coronavirus mai acută. BCE se așteaptă la o creștere a salariilor medii de 4% în 2022 și 4,8% în 2023, un rezultat a tensiunilor de piețele forței de muncă, a creșterii salariilor în unele state și a compensărilor instituite de statele europene pentru atenuarea impactului costurilor în creștere generate de războiul din Ucraina.
Fabio Panetta, unul dintre cei mai conservatori membri ai consiliului de administrație al BCE, a declarat săptămâna trecută că presiunile salariale au fost limitate până acum, dar că banca centrală, care a majorat ratele dobânzilor cu un nivel record de 200 de puncte de bază în cadrul ultimelor trei ședințe, trebuie să fie „extrem de vigilentă”.
Paul Hollingsworth, economist-șef pentru Europa la BNP Paribas, a spus că, deși există încă puține dovezi ale unei spirale salarii-prețuri, „nu putem spune că riscul a trecut”. El a adăugat că o tendință de creștere a acțiunilor industriale sugerează că a existat „o schimbare a puterii de negociere în favoarea muncitorilor”.
Sindicatele europene, tot mai determinate să obțină majorări de venituri
Instrumentul de urmărire a presiunilor salariale oferă date ceva mai noi față de cele furnizate de Eurostat. Cele mai recente cifre ale biroului european de statistică indică un avans de 4% a costurilor cu forța de muncă din zona euro în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2021.
Franța și Germania au crescut de mai multe ori salariul minim în ultimul an și au oferit angajatorilor scutiri de taxe pentru plăți unice menite să ajute personalul să facă față creșterii costurilor vieții.
Sindicatele au fost, de asemenea, din ce în ce mai asertive în ceea ce privește salariile, acțiunile sindicale închizând rafinăriile de petrol din Franța luna trecută. Compania germană IG Metall s-a confruntat cu greve de avertisment, sindicatele urmărind o creștere a salariilor cu 8% pentru aproape 4 milioane de muncitori.
Reamonn Lydon spune însă că există semne care indică o oarecare încetinire a creșterilor salariale, pe măsură ce perspectivele economice se înrăutățesc în unele țări din zona euro. Această încetinire este mai vizibilă în sectoarele bine plătite, cum ar fi IT și finanțe.
***
