Dacă inflația din Europa de Vest ar urma să fie „îmblânzită”, conform celor mai multe prognoze, în decurs de un an, în rândul specialiștilor se conturează temeri din ce în ce mai mari că Europa Centrală se va confrunta cu creșteri accelerate de prețuri pentru ceva mai mult timp, potrivit unei analize Euractiv.
Europa Centrală și de Est se află de luni de zile în fruntea bătăliei inflaționiste, regiunea fiind prima care s-a confruntat cu accelerarea presiunilor inflaționiste și prima care a demarat cicluri agresive de întărire a politicii monetare pentru a le readuce sub control.
Ultimele valori ale inflației din regiune au variat de la aproape 16% în România la puțin peste 20% în Ungaria, mult peste intervalele-țintă ale băncilor centrale, cuprinse între 1% și 4%.
Prețurile pâinii și brânzei din Ungaria erau cu aproximativ 70% mai mari în septembrie decât în urmă cu un an, iar prețul zahărului din Polonia a crescut cu 50%, unele magazine rămânând fără stocuri peste vară din cauza ”tezaurizării” practicate de comercianții care au dorit să speculeze creșteri suplimentare de preț.
Băncile centrale, între ciocan și nicovală, respectiv recesiune și inflație
În condițiile în care sindicatele negociază creșteri puternice ale salariilor pentru a menține puterea de cumpărare a consumatorilor și companiile măresc prețurile pentru a-și proteja marjele de profit, riscurile ca o încetinire economică să nu readucă inflația în limitele dorite de decidenții politicii monetare sunt mari.
„Cu cât inflația și presiunile salariale rămân puternice, cu atât este mai mare riscul ca rate mai mari ale dobânzilor și creșteri puternice ale șomajului să fie necesare pentru a slăbi cererea și a restabili stabilitatea prețurilor”, a precizat Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă la capital Economics.
Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când ce o scădere a forintului a forțat Banca Națională a Ungariei să realizeze o creștere de urgență a dobânzii la câteva săptămâni după ce a încercat să pună capăt majorărilor. Majoritatea bancherilor centrali din Polonia și-ar dori la rândul lor o încetare a creșterii dobânzilor, având în vedere încetinirea accelerată a cererii așteptate în 2023, însă această politică s-ar putea dovedi ineficientă în fața inflației, în special având în vedere planurile de cheltuieli ale guvernului înainte alegerilor.
Așteptările inflaționiste se deconectează de țintele băncii centrale, a comentat economistul șef UniCredit CEE, Dan Bucșa, avertizând că nivelul cheltuielilor consumatorilor din primele nouă luni ale anului arată că aceștia se așteaptă ca inflația să crească în continuare, dar și la o creștere de venituri în urma negocierilor demarate de sindicate.
În ciuda măsurilor guvernamentale, consumatorii din ECE se așteaptă la noi valuri de scumpiri
Așteptările inflaționiste ale gospodăriilor maghiare au crescut cu două cifre, conform celui mai recent sondaj al băncii centrale. Think Tank-ul GKI a precizat că intențiile de creștere a prețurilor au crescut în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor.
Un sondaj al biroului de statistică polonez a arătat că peste 70% dintre consumatori se așteptau ca ritmul inflației să se mențină sau chiar să crească în următoarele 12 luni, în timp ce sondajul BIEC a arătat o creștere a așteptărilor inflaționiste atât pentru gospodării, cât și pentru companii.
În Ungaria și Polonia au fost instituite plafoane guvernamentale la prețurile unor alimente, combustibil și credite ipotecare, care au intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut și la începutul anului 2022.
În Ungaria, unele plafoane de preț urmează să expire la sfârșitul anului, dar guvernul a semnalat că va prelungi unele dintre ele, așa cum a procedat în ultimele luni. Situația este mai puțin clară în Polonia, însă amânarea ratelor la bancă pentru ușurarea poverii datoriilor, în contextul creșterii dobânzilor rămân în vigoare și în 2023.
LPP, cel mai mare retailer din Polonia, a declarat că intenționează să majoreze prețurile cu 7% până la 19% pentru a compensa costurile în creștere și efectele cursului de schimb.
Chiar dacă creșterea economică a încetinit până la aproximativ 1%, principala asociație patronale din Polonia preconizând creșteri ale salariilor cu 10% până la 12% anul viitor.
Vestul ar putea câștiga lupta cu inflația în 2024
În Europa de Vest, economiștii și piețele financiare se așteaptă în mare măsură ca avansul prețurilor din zona euro să scadă la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene până în 2024.
Perspectiva este foarte diferită pentru Europa Centrală.
„Așteptările inflaționiste sunt foarte mari și neancorate. Pentru mine, aceasta este cea mai mare amenințare”, a declarat Joanna Tyrowicz, de la Bănca Națională a Poloniei. „Așteptările neancorate separă în mod clar Polonia de zona euro, unde așteptările răspund bine la schimbarea narațiunii BCE”, a avertizat ea.
Prognozele pentru ECE indică avansuri semnificative ale prețurilor în următorii ani
Marek Drimal, strateg principal al Societe Generale CEEMA, se așteaptă ca inflația din Polonia să ajungă la un vârf de peste 20% în februarie și să depășească 10% cel puțin până la sfârșitul anului 2024. Inflația din Ungaria ar putea ajunge la 24% în februarie-aprilie, scăzând la o singură cifră abia la jumătatea anului 2024.
„Polonia se află într-o poziție mai periculoasă, credem noi”, a spus Drimal. „Este probabil ca viitoarele alegeri generale să stimuleze expansiunea fiscală și, în special, creșterea semnificativă planificată a salariului minim din ianuarie poate declanșa, într-adevăr, o creștere mai substanțială a salariilor în general.”
Potrivit unui sondaj al băncii centrale cehe, companiile se așteaptă ca inflația anuală să fie de 10,3% într-un an și de 7,5% în trei ani, cu mult peste ținta de 2% a băncii centrale.
Economiștii de la Erste Group au spus că inflația din regiune ar putea deveni un „fenomen persistent”.
Creșterea economică a României va decelera semnificativ în 2023
Specialiștii UniCredit Bank se așteaptă ca inflația din România să urce la 14,6% în acest an și să coboare la 8,4% la sfârșitul anului viitor, când și economia va încetini către un ritm de creștere de doar 1% din PIB, față de 6,4% din PIB prognoza pentru acest an.
Conform celui mai recent raport, aferent ultimului trimestru din 2022, specialiștii băncii italiene anticipează că BNR va majora dobânda-cheie de politică monetară până la 6% la sfârșitul acestui an, nivel care ar urma să fie menținut și în 2023.
”Pe lângă inflația care depășește creșterea salariilor, ocuparea forței de muncă ar putea scădea și mai mult în industrie, deoarece capacitățile de producție se închid din cauza energiei scumpe”, se arată în raportul UniCredit.
Impozitele nete vor contribui și mai mult la creșterea economică în 2022 datorită taxelor excepționale aplicate companiilor energetice, dar veniturile din TVA ar putea crește într-un ritm mai lent pe măsură ce consumul slăbește, avertizează ei.
”Preconizăm că foștii factori de creștere, cum ar fi lucrările de construcții și infrastructură, vor influența negativ creșterea din cauza scăderii cererii de locuințe și a reducerilor de investiții publice. Dacă anul viitor sunt convocate alegeri anticipate, un deficit bugetar de peste 6% din PIB ar putea menține creșterea economică peste 2%”, mai reiese din calculele lor.
***
Outside the eurozone: runaway prices have central Europe on the ropes
