Datoria publică a Greciei a crescut semnificativ față de anul trecut, ajungând la 193% din PIB, ridicând noi temeri că, pe fondul crizei globale a prețurilor care va duce la majorarea dobânzilor, țara s-ar putea îndrepta către un nou crah financiar, transmite Euractiv.
Inflația din Grecia a urcat la 11,6% în iunie, de la 10,5% în mai, unul dintre cele mai mari procente din zona euro. Totodată, datoria publică a urcat cu 13.417 miliarde de euro între T1 2021 și T2 2022, la 357 de miliarde de euro, potrivit datelor Serviciului de Statistică elen.
Creșterea datoriei elene stârnește îngrijorări la nivel european, în contextul în care Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânzile cheie de politică monetară, pentru prima dată în 11 ani.
Creșterea costurilor de împrumut afectează însă diferit statele din zona euro. Dobânzile din Italia cresc mai accelerat decât cele din Germania, iar Grecia s-ar putea regăsit într-o situație similară. BCE este la rândul său îngrijorată despre acest fenomen de fragmentare financiară și a anunțat un instrument menit să-l prevină.
(Citește și: ”Instrumentul BCE de prevenire a falimentelor din zona euro: Cine, când și în ce condiții va putea beneficia de el”)
Stefan Legge, lector la Universitatea St.Gallen din Elveția, a precizat că țara, împreună cu Italia, care se află într-o situație similară, s-ar putea îndrepta către probleme din cauza nivelului ridicat al datoriei publice.
„S-a întors teama că Italia sau Grecia sau alte țări nu vor putea să-și permită niveluri mai mari de dobândă și ar putea în cele din urmă să dea faliment”, a spus Legge.
La începutul lunii iulie, Fitch Ratings a oferit Greciei o perspectivă pozitivă la ratingul de BB, dar a avertizat că rata datoriei se va menține foarte ridicată și este de trei ori mai mare cât cea a altor țări cu un rating similar.
Creșterea costurilor cu alimentele, energia și combustibilii au stârnit critici la adresa guvernului și chiar amenințări cu alegeri anticipate.
Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, ales în 2019, a spus că acest lucru nu se va întâmpla, deoarece prioritatea sa rămâne să pună în aplicare o serie de reforme.
„Nu folosesc sondajele de opinie ca un argument pentru a convoca alegeri anticipate. Avem un guvern cu o majoritate puternică și este obligația mea să asigur stabilitatea țării”, a declarat el la radio Skai.
