fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Creșterea costului cu forța de muncă – mult peste pragul de atenție și cea mai mare din UE

de Marin Pana , 25.2.2019

România a înregistrat permanent (şi de departe) în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE. rezultatul a fost depăşirea sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 a cotei de atenţie de +12%, impusă pe tabloul de bord al echilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

Sub acest prag au avut grijă să se menţină, cu foarte mici excepţii, toate celelalte state menţionate, chiar dacă aveau şi ele nevoie de creşterea cât mai rapidă a nivelului de trai şi chiar dacă, din motive statistice, cifrele exprimate procentual arată a fi mai mari în estul decât în vestul continentului, din motive de bază de plecare mai scăzută.

Problema nu este una de sens robust al creşterii ci una de optimizare a acesteia ca ritm, pentru a nu reduce competitivitatea relativă în faţa potenţialilor investitori, dar şi a celor care au deschis deja afaceri în România. Ori, iată cum se vede sintetic, din exterior, tabloul majorării costurilor cu forţa de muncă în regiune:

Am separat cele şase state care nu au adoptat încă moneda unică europeană de cele patru care utilizează deja euro, pentru a vedea că se pot face creşteri salariale semnificative şi după schimbarea valutei în care se face remunerarea. Cu deosebirea că în al doilea caz, nu mai există riscul de reducere ulterioară a puterii de cumpărare prin scăderea cursului monedei naţionale ÎNCĂ utilizate.

În intenţia de a trece la adoptarea euro, Bulgaria ( unde salariile sunt semnificativ mai mici decât la noi) s-a repliat de la un nivel atins în ultimul trimestru din 2017 spre valori cât de cât mai ponderate, „a reintrat în rândul lumii”. Uitându-se probabil şi la experienţa ţărilor baltice, care, mai întâi au avut grijă să se încadreze în criteriile solicitate şi abia apoi au demarat o creştere ceva mai importantă şi mai solidă (în euro) a salariilor, implicit a costurilor salariale.

Pentru a avea o referinţă mai aproape de nivelul, structura şi dimensiunea economiei româneşti, ar fi indicat să ne uităm şi să luăm aminte la Polonia. Care, cu moderaţie dar şi cu perseverenţă, a depăşit Ungaria ca nivel de trai pe locuitor exprimat la paritatea puterilor de cumpărare, în baza unui mix de politici economice ceva mai inspirat.

Aşadar, problema este una de păstrare a măsurii şi de încadrare într-un trend regional. Fie şi la limita de sus (dacă ne pasionează wageled growth), dar nu, evident, în afara practicilor uzuale.

Mai pe româneşte, ar trebui să fim atenţi să nu întindem coarda prea tare, nu cumva să înceapă să pleznească. Mai multe fire recent autoretezate din corpul industriei româneşti (cele mai recente exemple, Nestle şi Rieker) sugerează că acest risc începe să prindă contur.

Dacă peste acest indicator critic pentru investiţii, costul cu forţa de muncă (bani, utilaje şi terenuri se găsesc peste tot iar infrastructura şi mediul de afaceri nu prea se poate spune că ne favorizează) se suprapun şi măsuri legislative de suprataxare arbitrară şi intempestivă ( vezi celebra deja Ordonanţă 114), avem reţeta perfectă pentru a intra pe tiparul „chelului cu tichie de mărgăritar”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanţelor: Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare, băncile având timp până luni să se înscrie, a declarat ministrul Finanţelor,… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult