fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Europa

Raport FMI: Guvernele lumii au mobilizat 11.000 de miliarde de dolari în lupta cu pandemia. Politici post-criză pentru redresarea economiei

Peste două treimi din guvernele de la nivel mondial și-au amplificat răspunsul fiscal în fața pandemiei Covid-19 față de luna aprilie, reiese din raportul de… Mai mult

25.06.2020

Creșterea costului cu forța de muncă – mult peste pragul de atenție și cea mai mare din UE

de Marin Pana , 25.2.2019

România a înregistrat permanent (şi de departe) în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE. rezultatul a fost depăşirea sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 a cotei de atenţie de +12%, impusă pe tabloul de bord al echilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

Sub acest prag au avut grijă să se menţină, cu foarte mici excepţii, toate celelalte state menţionate, chiar dacă aveau şi ele nevoie de creşterea cât mai rapidă a nivelului de trai şi chiar dacă, din motive statistice, cifrele exprimate procentual arată a fi mai mari în estul decât în vestul continentului, din motive de bază de plecare mai scăzută.

Problema nu este una de sens robust al creşterii ci una de optimizare a acesteia ca ritm, pentru a nu reduce competitivitatea relativă în faţa potenţialilor investitori, dar şi a celor care au deschis deja afaceri în România. Ori, iată cum se vede sintetic, din exterior, tabloul majorării costurilor cu forţa de muncă în regiune:

Am separat cele şase state care nu au adoptat încă moneda unică europeană de cele patru care utilizează deja euro, pentru a vedea că se pot face creşteri salariale semnificative şi după schimbarea valutei în care se face remunerarea. Cu deosebirea că în al doilea caz, nu mai există riscul de reducere ulterioară a puterii de cumpărare prin scăderea cursului monedei naţionale ÎNCĂ utilizate.

În intenţia de a trece la adoptarea euro, Bulgaria ( unde salariile sunt semnificativ mai mici decât la noi) s-a repliat de la un nivel atins în ultimul trimestru din 2017 spre valori cât de cât mai ponderate, „a reintrat în rândul lumii”. Uitându-se probabil şi la experienţa ţărilor baltice, care, mai întâi au avut grijă să se încadreze în criteriile solicitate şi abia apoi au demarat o creştere ceva mai importantă şi mai solidă (în euro) a salariilor, implicit a costurilor salariale.

Pentru a avea o referinţă mai aproape de nivelul, structura şi dimensiunea economiei româneşti, ar fi indicat să ne uităm şi să luăm aminte la Polonia. Care, cu moderaţie dar şi cu perseverenţă, a depăşit Ungaria ca nivel de trai pe locuitor exprimat la paritatea puterilor de cumpărare, în baza unui mix de politici economice ceva mai inspirat.

Aşadar, problema este una de păstrare a măsurii şi de încadrare într-un trend regional. Fie şi la limita de sus (dacă ne pasionează wageled growth), dar nu, evident, în afara practicilor uzuale.

Mai pe româneşte, ar trebui să fim atenţi să nu întindem coarda prea tare, nu cumva să înceapă să pleznească. Mai multe fire recent autoretezate din corpul industriei româneşti (cele mai recente exemple, Nestle şi Rieker) sugerează că acest risc începe să prindă contur.

Dacă peste acest indicator critic pentru investiţii, costul cu forţa de muncă (bani, utilaje şi terenuri se găsesc peste tot iar infrastructura şi mediul de afaceri nu prea se poate spune că ne favorizează) se suprapun şi măsuri legislative de suprataxare arbitrară şi intempestivă ( vezi celebra deja Ordonanţă 114), avem reţeta perfectă pentru a intra pe tiparul „chelului cu tichie de mărgăritar”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Alegeri locale pe 27 septembrie – decizie Senat

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat marți un proiect de lege inițiat de UDMR care stabilește data alegerilor locale pe 27 septembrie, după ce Comisia Juridică a decis… Mai mult

Europa

Președintele Ungariei cere României și Ucrainei să nu mai polueze râurile

Iulian Soare

Președintele Ungariei, Janos Ader (foto), a cerut Ucrainei și României să oprească poluarea a două râuri majore care trec și prin Ungaria, după ce inundațiile… Mai mult

Stiri

Statul caută finanţare pe pieţele internaţionale: Investitorii au subscris oferte de 5,5 miliarde de dolari

Alexandra Pele

Statul a iniţiat marţi ce-a de-a treia ieşire din acest an pe pieţele internaţionale pentru obţinerea de finanţare, de data aceasta în dolari. Investitorii au… Mai mult

Europa

Joseph E. Stiglitz: Priorităţile unei economii în umbra pandemiei Covid-19

Alexandra Pele

Având în vedere că speranţele unei reveniri rapide din recesiunea economică indusă de pandemia coronavirus se disipă pe zi ce trece, factorii de decizie ar… Mai mult

Stiri

Prognoza de vară a Comisiei Europene pentru România: Scădere de 6% din PIB în 2020, revenire de doar 4% din PIB anul viitor

Alexandra Pele

Comisia Europeană anticipează un declin al economiei României de 6% din PIB în acest an, urmat de o revenire de 4% din PIB în 2021,… Mai mult

Stiri

Proiect: Locuitorii din zona limitrofă parcurilor eoliene din Marea Neagră ar putea deveni acţionarii acestora. Regimul subvenţiilor

Adrian N Ionescu

Proprietarii viitoarelor parcuri eoliene offshore, care se vor construi în Marea Neagră, ar putea fi obligaţi să ofere 20% din acţiuni locuitorilor care au reşedinţă… Mai mult

Stiri

Sondaj IRSOP: Doar jumătate dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor

Vladimir Ionescu

Numai 55% dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, în contextul crizei generate de noul coronavirus. Pentru moment, sănătatea (46%) şi… Mai mult