Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Creșterea costului cu forța de muncă – mult peste pragul de atenție și cea mai mare din UE

de Marin Pana , 25.2.2019

România a înregistrat permanent (şi de departe) în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE. rezultatul a fost depăşirea sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 a cotei de atenţie de +12%, impusă pe tabloul de bord al echilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

Sub acest prag au avut grijă să se menţină, cu foarte mici excepţii, toate celelalte state menţionate, chiar dacă aveau şi ele nevoie de creşterea cât mai rapidă a nivelului de trai şi chiar dacă, din motive statistice, cifrele exprimate procentual arată a fi mai mari în estul decât în vestul continentului, din motive de bază de plecare mai scăzută.

Problema nu este una de sens robust al creşterii ci una de optimizare a acesteia ca ritm, pentru a nu reduce competitivitatea relativă în faţa potenţialilor investitori, dar şi a celor care au deschis deja afaceri în România. Ori, iată cum se vede sintetic, din exterior, tabloul majorării costurilor cu forţa de muncă în regiune:

Am separat cele şase state care nu au adoptat încă moneda unică europeană de cele patru care utilizează deja euro, pentru a vedea că se pot face creşteri salariale semnificative şi după schimbarea valutei în care se face remunerarea. Cu deosebirea că în al doilea caz, nu mai există riscul de reducere ulterioară a puterii de cumpărare prin scăderea cursului monedei naţionale ÎNCĂ utilizate.

În intenţia de a trece la adoptarea euro, Bulgaria ( unde salariile sunt semnificativ mai mici decât la noi) s-a repliat de la un nivel atins în ultimul trimestru din 2017 spre valori cât de cât mai ponderate, „a reintrat în rândul lumii”. Uitându-se probabil şi la experienţa ţărilor baltice, care, mai întâi au avut grijă să se încadreze în criteriile solicitate şi abia apoi au demarat o creştere ceva mai importantă şi mai solidă (în euro) a salariilor, implicit a costurilor salariale.

Pentru a avea o referinţă mai aproape de nivelul, structura şi dimensiunea economiei româneşti, ar fi indicat să ne uităm şi să luăm aminte la Polonia. Care, cu moderaţie dar şi cu perseverenţă, a depăşit Ungaria ca nivel de trai pe locuitor exprimat la paritatea puterilor de cumpărare, în baza unui mix de politici economice ceva mai inspirat.

Aşadar, problema este una de păstrare a măsurii şi de încadrare într-un trend regional. Fie şi la limita de sus (dacă ne pasionează wageled growth), dar nu, evident, în afara practicilor uzuale.

Mai pe româneşte, ar trebui să fim atenţi să nu întindem coarda prea tare, nu cumva să înceapă să pleznească. Mai multe fire recent autoretezate din corpul industriei româneşti (cele mai recente exemple, Nestle şi Rieker) sugerează că acest risc începe să prindă contur.

Dacă peste acest indicator critic pentru investiţii, costul cu forţa de muncă (bani, utilaje şi terenuri se găsesc peste tot iar infrastructura şi mediul de afaceri nu prea se poate spune că ne favorizează) se suprapun şi măsuri legislative de suprataxare arbitrară şi intempestivă ( vezi celebra deja Ordonanţă 114), avem reţeta perfectă pentru a intra pe tiparul „chelului cu tichie de mărgăritar”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult

Europa

UE a tăiat Turciei 75% din fondurile de preaderare. Președintele Erdogan cere UE să-i sprijine politica față de Libia

Iulian Soare

Uniunea Europeană a tăiat dramatic în acest an din fondurile dedicate asistenţei de preaderare pentru Turcia din cauza unei dispute pe tema forajelor de gaze… Mai mult

Europa

Airbus a efectuat primele decolări complet automatizate, pe baza recunoaşterii vizuale

Iulian Soare

Grupul aeronautic Airbus a anunţat vineri că efectuat cu succes prima decolare bazată pe recunoaştere vizuală, complet automatizată, cu un avion de test din familia… Mai mult

Europa

Libia: Şeful guvernului cere o forţă militară internaţională împotriva ofensivei mareșalului Khalifa Haftar

Iulian Soare

Şeful guvernului libian de uniune naţională (GNA), Fayez al-Sarraj, a cerut desfăşurarea unei ”forţe internaţionale de protecţie” în Libia în cazul în care mareşalul Khalifa… Mai mult

Stiri

Administrația Donald Trump relaxează standardele nutriționale din școlile americane, impuse de fosta prima doamnă Michelle Obama

Iulian Soare

Departamentul Agriculturii SUA (USDA) a luat măsuri pentru relaxarea meniurilor cantinelor școlare din colegiile americane, renunțând la standardele de nutriționale introduse la inițiativa fostei Prime… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR ar pierde 20% din primării la alegerile locale în două tururi

Vladimir Ionescu

UDMR preferă alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, pentru că în cazul a două tururi, ar putea să piardă 20% dintre primari. “Greul de… Mai mult