Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Creșterea costului cu forța de muncă – mult peste pragul de atenție și cea mai mare din UE

de Marin Pana , 25.2.2019

România a înregistrat permanent (şi de departe) în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE. rezultatul a fost depăşirea sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 a cotei de atenţie de +12%, impusă pe tabloul de bord al echilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

Sub acest prag au avut grijă să se menţină, cu foarte mici excepţii, toate celelalte state menţionate, chiar dacă aveau şi ele nevoie de creşterea cât mai rapidă a nivelului de trai şi chiar dacă, din motive statistice, cifrele exprimate procentual arată a fi mai mari în estul decât în vestul continentului, din motive de bază de plecare mai scăzută.

Problema nu este una de sens robust al creşterii ci una de optimizare a acesteia ca ritm, pentru a nu reduce competitivitatea relativă în faţa potenţialilor investitori, dar şi a celor care au deschis deja afaceri în România. Ori, iată cum se vede sintetic, din exterior, tabloul majorării costurilor cu forţa de muncă în regiune:

Am separat cele şase state care nu au adoptat încă moneda unică europeană de cele patru care utilizează deja euro, pentru a vedea că se pot face creşteri salariale semnificative şi după schimbarea valutei în care se face remunerarea. Cu deosebirea că în al doilea caz, nu mai există riscul de reducere ulterioară a puterii de cumpărare prin scăderea cursului monedei naţionale ÎNCĂ utilizate.

În intenţia de a trece la adoptarea euro, Bulgaria ( unde salariile sunt semnificativ mai mici decât la noi) s-a repliat de la un nivel atins în ultimul trimestru din 2017 spre valori cât de cât mai ponderate, „a reintrat în rândul lumii”. Uitându-se probabil şi la experienţa ţărilor baltice, care, mai întâi au avut grijă să se încadreze în criteriile solicitate şi abia apoi au demarat o creştere ceva mai importantă şi mai solidă (în euro) a salariilor, implicit a costurilor salariale.

Pentru a avea o referinţă mai aproape de nivelul, structura şi dimensiunea economiei româneşti, ar fi indicat să ne uităm şi să luăm aminte la Polonia. Care, cu moderaţie dar şi cu perseverenţă, a depăşit Ungaria ca nivel de trai pe locuitor exprimat la paritatea puterilor de cumpărare, în baza unui mix de politici economice ceva mai inspirat.

Aşadar, problema este una de păstrare a măsurii şi de încadrare într-un trend regional. Fie şi la limita de sus (dacă ne pasionează wageled growth), dar nu, evident, în afara practicilor uzuale.

Mai pe româneşte, ar trebui să fim atenţi să nu întindem coarda prea tare, nu cumva să înceapă să pleznească. Mai multe fire recent autoretezate din corpul industriei româneşti (cele mai recente exemple, Nestle şi Rieker) sugerează că acest risc începe să prindă contur.

Dacă peste acest indicator critic pentru investiţii, costul cu forţa de muncă (bani, utilaje şi terenuri se găsesc peste tot iar infrastructura şi mediul de afaceri nu prea se poate spune că ne favorizează) se suprapun şi măsuri legislative de suprataxare arbitrară şi intempestivă ( vezi celebra deja Ordonanţă 114), avem reţeta perfectă pentru a intra pe tiparul „chelului cu tichie de mărgăritar”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Raluca Turcan anunţă restructurarea aparatului bugetar. De la Dezvoltare pleacă 40% din demnitari, 30% din cei afaţi la conducere şi 20% din restul personalului

Razvan Diaconu

Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat, sâmbătă, că vor avea loc reduceri de personal la ministere şi instituţii publice, dând exemplul Ministerului Dezvoltării Regionale. “Am vorbit… Mai mult

Stiri

Guvernul vrea să revină la interzicerea cumulării pensiei cu salariul la stat

Razvan Diaconu

Ministerul Muncii a finalizat un proiect de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, au declarat surse guvernamentale pentru Mediafax. Actul normativ ar… Mai mult

Stiri

Nicuşor Dan a fost desemnat candidatul USR pentru Primăria Bucureşti

Vladimir Ionescu

USR București l-a validat, sâmbătă, pe Nicușor Dan drept candidatul filialei la Primăria Generală a Capitalei, au declarat surse din partid pentru Mediafax. Nicușor Dan… Mai mult

Stiri

Corpul de Control al Transporturilor a descoperit grave nereguli la Iaşi: Contract de 81 de milioane de euro, atribuit fără licitaţie firmelor “de casă” ale baronului PSD de Neamţ

Vladimir Ionescu

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode (foto), acuză grave nereguli în privinţa acordării unor contracte de drumuri la Iaşi, în valoare de 81 de milioane de euro,… Mai mult

Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult