Investițiile nete în economia națională au crescut cu 10% în T1 2020
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Creștere cu 10% a investițiilor în economie – dar structura e neconvingătoare

10 iunie, 2021

investitii in economie

În T1 2021, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 20.356,6 milioane lei, în creștere cu aproape 10% față de același trimestru al anului precedent. De subliniat, sumele alocate pentru utilaje au crescut ca pondere în total (de la 34,3% la 36,6%) iar avansul lor în volum fizic a urcat la 18,1%.

Pe categorii mari, construcţiile noi au consemnat o scădere marginală de 1,4 puncte procentuale dar au rămas clar majoritare (53,3%) iar pe segmentul de alte cheltuieli ritmul a fost tot negativ (-0,9 puncte procentuale, până la 10,1%).


Sumele alocate în structură pe activități ale economiei naționale au fost în scădere ca ponderi pe ramurile productive, de la 27,7% la 25,8% în industrie, de la 5,8% la doar 3,5% în agricultură ( semnal de alarmă important dacă ne gândim la deficitul alimentar tot mai pronunțat) și de la 36,5% la 35,9% în construcții.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Dincolo de diversificarea segmentelor de utilizare a capitalului, destul de clară în avansul altor ramuri de la 7,7% la 10,2% din totalul banilor investiți, ar mai fi de remarcat majorarea de la 22,3% la 24,6% a ponderii pe partea de comerț și servicii. Aceasta din urmă în contrast cu reducerea interesului pentru activitățile care produc bunuri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.


Efectele acestor evoluții în structura de alocare a capitalului se vor vedea în anii care urmează. Revenirea economică ar fi mai bine să fie bazată preponderent pe creșterea în sectorul productiv, cu îmbunătățirea competitivității produselor românești. Nu preponderent prin stimularea consumului bazat pe un aport crescut de mărfuri din exterior.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Una din „legile” de fier ale dezvoltarii economice in zona „productiva”, creatoare de produse industriale si agricole cu valoare adaugata mare, se refera la competitivitatea economica nationala si functionalitatea institutionala.
    Daca acestea se afla la limita actuala, de indice (subafrican) 74, iar din 2015 pina in 2020 Programul National de Competitivitate a esuat, era firesc ca investitorii sa se orienteze in 2021 tot pe partea de comert si servicii, adica pe zona CONSUMATORISTA a economiei nationale!SUB indicele de competitivitate 50, INVESTITIILE INDUSTRIALE MAJO0RE sint nerentabile!In orasele mari, mai merg oarecum investitii minore, in piese si produse industriale manuale, cu manopera excesiva, cu valoare adaugata derizorie.
    Marii investitori industriali in Est s-au orientat catre tarile cu competitivitatea 50 (ca Ungaria), sau 46 (ca a Cehiei, Slovaciei).In rest toate bune, dupa un PNRR care nu aduce imbunatatirea competitivitatii sau investitori industriali, iar presed. PNLiberal, Ludovic Orban „si-a pus deja mintea”cu un „Plan national de dezvoltare locala”!Esecul in lipsa unui „proiect national de dezvoltare industriala”, care sa imbunatateasa semnificativ competitivitatea, trebuia insotit obligatoriu de un SUROGAT economic, de o fumigiena, care sa tulbure perceptia reala a populatiei, incit sa se creada ca PNL si presedintele sau sparg in bucati stagnarea si saracia nationala pina in 2024!
    2.Economia romaneasca postdecembrista se aseamna cu a comunismului cubanez (al lui Castro), care in fiecere sezon declansa cite o „revolutie industriala sau agricola”.Rezultatul surogatelor economice romanesti de primavara este acelasi faliment economic national…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Una din „legile” de fier ale dezvoltarii economice in zona „productiva”, creatoare de produse industriale si agricole cu valoare adaugata mare, se refera la competitivitatea economica nationala si functionalitatea institutionala.
    Daca acestea se afla la limita actuala, de indice (subafrican) 74, iar din 2015 pina in 2020 Programul National de Competitivitate a esuat, era firesc ca investitorii sa se orienteze in 2021 tot pe partea de comert si servicii, adica pe zona CONSUMATORISTA a economiei nationale!SUB indicele de competitivitate 50, INVESTITIILE INDUSTRIALE MAJO0RE sint nerentabile!In orasele mari, mai merg oarecum investitii minore, in piese si produse industriale manuale, cu manopera excesiva, cu valoare adaugata derizorie.
    Marii investitori industriali in Est s-au orientat catre tarile cu competitivitatea 50 (ca Ungaria), sau 46 (ca a Cehiei, Slovaciei).In rest toate bune, dupa un PNRR care nu aduce imbunatatirea competitivitatii sau investitori industriali, iar presed. PNLiberal, Ludovic Orban „si-a pus deja mintea”cu un „Plan national de dezvoltare locala”!Esecul in lipsa unui „proiect national de dezvoltare industriala”, care sa imbunatateasa semnificativ competitivitatea, trebuia insotit obligatoriu de un SUROGAT economic, de o fumigiena, care sa tulbure perceptia reala a populatiei, incit sa se creada ca PNL si presedintele sau sparg in bucati stagnarea si saracia nationala pina in 2024!
    2.Economia romaneasca postdecembrista se aseamna cu a comunismului cubanez (al lui Castro), care in fiecere sezon declansa cite o „revolutie industriala sau agricola”.Rezultatul surogatelor economice romanesti de primavara este acelasi faliment economic national…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr