Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față de aceeași perioadă a anului anterior.

Majorarea cu 17% a deficitului pe partea de bunuri (de la 3,71 miliarde de euro la 4,35 miliarde de euro) a fost însoțită de o creștere cu doar două procente a soldului pozitiv pe partea de servicii ( de la 1,81 miliarde euro la 1,85 miliarde euro).

Astfel, pe segmentul combinat de bunuri şi servicii deficitul s-a majorat cu aproape o treime (de la circa -1,9 miliarde euro la 2,5 miliarde euro).

De reținut scăderile consemnate pe soldurile pozitive la serviciile de transport (de la 1.067 milioane de euro până la 824 milioane de euro, sau aproape 23%) şi la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-26%).

Pe fondul restricțiilor de deplasare, gradul de acoperire pe sectorul de turism (venituri faţă de cheltuieli de profil) a coborât la doar 53% după primele trei luni ale anului în curs. Astfel, minusul rezultat pe acest segment critic al serviciilor (-466 milioane euro) a anulat efectul pozitiv al veniturilor secundare, care include transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate (+415 milioane euro).

(Citiți și: ”Valentin Lazea / 3 realități paralele cu realitatea economică”)

În context, a ajutat creșterea (+23%) consemnată pe segmentul de venituri primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare – investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii – şi alte venituri primare – impozite, subvenții -), unde soldul a evoluat de la 589 milioane de euro la 726 milioane de euro.

Investițiile străine directe, în scădere cu peste 70%

Investițiile directe ale nerezidenților pe primele trei luni din 2020 au însumat VALOAREA NEGATIVĂ de 551 milioane euro, față de un plus de 1.235 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 248 milioane euro, iar creditele intragrup au avut valoarea negativă de 799 milioane euro ( de la +28 milioane euro la finele lunii precedente). Ceea ce implică fluxuri masive de finanțare de la filialele din România CĂTRE firmele-mamă.

Datoria externă totală a scăzut în martie 2020 cu circa patru miliarde de euro, la 110,6 miliarde de euro la finele lunii februarie, până la 106,2 miliarde euro. Această scădere puternică s-a regăsit cam trei sferturi pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung, diminuată de la aproape 78 miliarde de euro până la mai puțin de 75 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut cu ceva mai mult de un milliard de euro față de luna precedentă.

De reținut, soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat puternic (-46%) în raport cu cel de la finele anului trecut (doar 408 milioane euro sold la 31.03.2020 faţă 749 milioane euro la finalul anului trecut și 739 milioane euro la finele lunii anterioare).

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung după primele trei luni ale anulu în curs a fost de 14,5%, semnificativ sub nivelul de 18,6% consemnat la finele anului precedent. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5 luni, peste cele 4,6 luni consemnate la finele anului precedent.

Semnal bun pentru stabilitatea macroeconomică,  gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), s-a păstrat peste cota de 77%, peste valoarea consemnată la finele anului trecut (73,8%).