Încă un stat est-european prieten al Rusiei, Serbia, care este total dependentă de gazele rusești, caută să-și asigure aprovizionarea și discută cu autoritățile din Azerbaidjan pentru a rezerva din capacitatea de export.
Și Ungaria și-a arătat interesul pentru gazele azere, pe care le-ar putea primi prin România și prin interconectorul dintre Grecia și Bulgaria (IGB) abia intrat în funcțiune, eveniment așteptat și de Serbia. IGB face legătura cu gazoductul trans-anatolian TANAP, care aduce gazele din zona Mării Caspice, mai precis din Azerbaidjan.
România negociază, de asemeni, cu guvernul de la Baku alocarea unei părți din exporturile de gaze azere, potrivit ministrului român al Energiei, Virgil Popescu, care a fost în capitala Azerbaidjanului la sfârșitul lunii iunie, a doua oară în patru luni.
Interconectorul IGB a reaprins speranțele de independență energetică în sud-estul Europei. În competiție mai sunt și Bulgaria și Grecia, dar mai ales Italia, unul din beneficiarii principali, unde gazele azere ajung deja prin gazoductul trans-adriatic TAP și, de aici, mai departe în Europa.
În primele 5 luni din 2022 s-au exportat spre Europa 6,8 miliarde metri cubi de gaze din Azerbaidjan. Alte 16 miliarde mc se vor exporta la finele anului.
Serbia vrea să cumpere azere de anul viitor
Serbia vrea să ia cumpere azere începând de anul viitor când estimează că va fi gata şi interconectorul de gaze Serbia – Bulgaria (ISB).
„Negociem cu Azerbaidjanul pentru rezervarea de capacităţi de gaze în anul următor, când interconectorul de gaze Serbia-Bulgaria va fi finalizat, în luna septembrie”, a declarat ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic, citată de Reuters.
Interconectorul Serbia-Bulgaria a devenit „vital pentru noi, cel mai important lucru pe care Serbia îl face în prezent, când vine vorba de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze”, a spus Zorana Mihajlovic.
Problema alianțelor sârbe
Serbia a cedat rușilor de la Gazprom, în 2008, controlul sectorului petrolului şi gazelor naturale, dar speră – în același timp, să adere la Uniunea Europeană. Reuters spune că Serbia a început să fie supusă la presiuni din partea statelor occidentale să se alinieze la politica de sancțiuni impuse Rusiei.
Zorana Mihajlovic a precizat că Serbia nu a discutat o eventuală modificare de proprietar la singura sa companie petrolieră, NIS, la care giganţii ruşi Gazprom Neft şi Gazprom deţin împreună o participaţie majoritară.
Grupul rus Gazprom este de asemenea acţionarul majoritar la singurul depozit de gaze din Serbia.
„Nu ni s-a cerut să facem să facem asta în niciunul din pachetele de sancţiuni. Dar dacă vom ajunge în punctul în care securitatea energetică va fi în pericol, statul va face totul pentru a o proteja”, a subliniat ministrul sârb al Energiei.
Zorana Mihajlovic a spus că NIS a căutat surse alternative la petrolul rus, aflat sub embargo, și că este pe cale să comande din Iraq.
Pe de altă parte, Serbia trebuie să importe 10% din necesarul său de electricitate și până la 30% în timpul iernii, când se așteaptă ca prețurile să urce cu 15 – 20%, potrivit oficialului sârb.
Producția de electricitate a Serbiei se bazează în proporție de 70% pe cărbune și are nevoie să importe 4 milioane de tone, pentru primul trimestru din anul viitor.
***
