duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 martie, 2021

Deficitul bugetar pe 2021 ar fi de 7,56% din PIB și nu de 7,16%, așa cum prevede bugetul consolidat al statului aprobat de Parlament, dacă nu s-ar suspenda facilitatea fiscală de reducere a impozitului pe profit angajatorilor de părinți, corespunzător cu plata ajutorului de 1.500 de lei pentru fiecare copil de grădiniță al acestora.

Din această cauză Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a pus în dezbatere publică, luni, un proiect de ordonanță de urgență care prevede suspendarea facilității fiscale amintite, destinată părinților cu copii care merg la creșe, grădinițe sau la alte entități de educație timpurie.

MFP recunoaște într-un comunicat că „mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB”.


Mai departe, MFP nu mai aduce nici un argument în favoarea ordonanței, ci le repetă pe cele aduse deja  în nota de fundamentare a acesteia.

(Citiți și: „DOCUMENT / MFP propune noi măsuri fiscale – de la industria HoReCa, la suspendarea creditului fiscal pentru educația timpurie)

MFP nu răspunde întrebării: De ce nu a făcut toate demersurile pentru a înlătura piedicile din calea aplicării legii privind facilitatea fiscală în cauză, în perioada scursă din 6 noiembrie 2021, de când Legea 239 / 2020 (care reglemetează facititatea fiscală) a fost publicată în Monitorul Oficial, până la construcția întârziată a bugetului.

Comunicatul care încearcă să explice încurcătura de la MFP:

„Cu privire la proiectul de act normativ privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal și prorogarea unor termene, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care se propune suspendarea aplicării dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) – i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precizăm următoarele:

În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puțin următoarele motive:

  • nu sunt definite categoriile de unități eligibile care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unități alternative de învățământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridică (ex.: asociații, fundații, societăți);
  • nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practică există o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie;
  • nu este prevăzută modalitatea de suportare/decontare de către angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzătoare;
  • nu este specificată modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii părinților şi/sau între angajatorii aceluiași părinte;
  • nu este prevăzută modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistrează pierdere;

Măsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altă problemă legată de aplicarea măsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referă la faptul că atât taxa pe valoarea adăugată, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre și în cazul acestora nu se pot acorda alte facilități fiscale decât cele prevăzute în mod expres de respectivele directive.

Scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeană în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Totodată, menționăm faptul că Legea nr. 239/2020 a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanțare pentru măsurile fiscale instituite și fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării. Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susținere și stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiție necesară pentru accesarea fondurilor alocate țării noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliență.

Nu în ultimul rând, Ministerul Finanțelor lansează un apel la dialog deschis către reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților și își exprimă disponibilitatea de a oferi asistență în vederea rectificării prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă și aplicabilă”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: