joi

28 martie, 2024

17 noiembrie, 2015

terorismCosturile economice ale terorismului au urcat la cel mai înalt nivel de la atentantele din 11 septembrie 2001 din New York.

În 2014, costurile asociate actelor de terorism de la nivel mondial s-au ridicat la 52,9 miliarde de dolari, echivalentul PIB-ului Bulgariei, faţă de 51,5 miliarde de dolari în 2001, reiese din Indexul Terorismului Global, un indicator calculat de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un think tank din Sydney care colectează astfel de informaţii din 1997.

Pentru a pune un „preţ” terorismului, IEP calculează valoarea proprietăţilor dinstruse spre exemplu în urma unui atentat sinucigaş cu bombă sau costurile legate de moartea şi rănirea cetăţenilor care cad victime atacurilor teroriste, inclusiv costurile legate de asistenţă medicală sau de pierdere a veniturilor.


Indexul nu ţine seama de costurile de securitate în creştere sau de poliţele de asigurare care se scumpesc în urma unor astfel de incidente.

costuri terorism

Pe de altă parte, raportul IEP arată că aceste costuri sunt semnificativ mai mici decât cele legate de criminalitate. Pierderile economice asociate crimelor violente şi omorurilor sunt de 32 de ori mai mari decât cele asociate activităţilor teroriste, în vreme ce numărul deceselor asociate acestor infracţiuni este de 13 ori mai ridicat la nivel mondial.

De asemenea, costurile legate de combaterea terorismului sunt mai ridicate decât costurile directe ale acestor activităţi. IEP estimează că, la nivel global, cheltuielile legate de securitate naţională s-au ridicat la 117 miliarde de dolari anul trecut. Agenţiile cu competenţe de apărare naţională au obiectivul de a preveni acte de terorism, dar şi să asigure alte elemente legate de securitatea naţională.

Economia Franţei ar putea avea de suferit


Costurile atacurilor de acest an din Franţa, atât cel de la redacţia revistei satirice Charlie Hebdo, cât şi cele şase atentate simultane ce au avut loc vineri pe străzile din Paris vor fi evaluate de IEP şi publicate în raportul de anul viitor, însă, specialiştii susţin că economia franceză, a doua cea mai mare din zona euro şi şasea cea mai mare de la nivel mondial, va avea de suferit.

„Va fi un impact asupra PIB-ului Franţei din acest trimestru ca urmare a blocării capitalei pentru 48 de ore, dar şi a evenimentelor care au urmat”, spune preşedintele executiv al Institutului, Steve Killelea.

Analiştii atrag atenţia că turismul şi consumul ar putea fi cele mai afectate zone. Turismul aduce Parisului venituri anuale de circa 44 de milioane de euro doar din taxe, în condiţiile în care un turist cheltuieşte în jur de 155 de dolari pe zi în capitala franceză. În jur de 74% dintre locurile de muncă din Paris sunt în turism sau în domenii adiacente care sprijină turismul.

„Consumatorii s-ar putea dovedi reticenţi în perioada următoare de a merge la cafenele, la baruri sau în alte locuri publice din Paris şi din marile oraşe franceze. Orice lovitură la adresa consumului este de nedorit pentru Franţa, în contextul în care cheltuielile de consum au fost una dintre cele mai solide zone ale economiei”, a spus Howard Archereconomist şef la compania de consultanţă IHS.

Restricţionarea liberei circulaţii va afecta productivitatea din Europa

De asemenea, o întărire a securităţii în Europa sau suspendarea acordului Schengen ar putea atrage o serie de efecte nedorite asupra economiei europene, în condiţiile în care perspectivele de creştere sunt modeste. Preşedintele Franţei Francois Hollande va solicita vineri miniştrilor de justiţie şi de finanţe din Europa suspendarea temporară a acordului Schengen, adică reintroducerea controalelor la frontierele tuturor statelor europene.

„Dacă întăreşti securitatea, în special în Europa, acest lucru va afecta circulaţia oamenilor, cu impact asupra productivităţii”, a arătat Steve Killelea, citat de Bloomberg.

Acordul Schengen a redus semnificativ costurile şi timpul asociat transportului de mărfuri din Europa. Companiile din statele membre sunt astfel mai competitive decât concurenţii din afara spaţiului Schengen. În absenţa acordului Schengen, doar costurile industriei de curierat rapid ar creşte cu 80 de milioane de euro pe an, reiese dintr-un studiu al Universităţii Salford din Marea Britanie.

Două treimi din schimburile comerciale din Uniunea Europeană se realizează între statele membre. Majoritatea supermarketurilor, spre exemplu, se aprovizionează cu bunuri de import. Prin urmare, eventuale costuri mai mari legate de transport s-ar putea transfera către consumatori. Spaţiul Schengen aduce beneficii şi turismului, dar şi guvernelor, deoarece acestea nu mai trebuie să cheltuiască bani pentru a asigura paza permanentă a frontierelor.

Atacurile teroriste de la Paris şi evenimentele ce au urmat au stârnit turbulenţe pe pieţele europene. Moneda unică a atins cel mai scăzut nivel din ultimele şapte luni în raport cu dolarul american. În ultima lună, euro s-a depreciat cu 5% faţă de dolar pe baza speculaţiilor legate de o eventuală decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de a extinte programul de relaxare cantitativă.

Stat Islamic, cea mai sângeroasă grupare extremistă. Imaginea terorismului în lume

Stat Islamic, care a revendicat mai multe atacuri în acest an – cum ar fi cele din Paris, atacul din Beirut în care şi-au pierdut viaţa, tot la finele săptămânii 41 de persoane şi doborârea avionului rus în Egipt – i-a devansat pe talibani şi a devenit cea mai periculoasă grupare teroristă din lume, fiind responsabilă pentru uciderea a peste 20.000 de persoane în 2014. Preşedintele Francois Hollande a catalogat Stat Islamic drept „cea mai mare fabrică de terorişti pe care a cunoscut-o lumea”.

Autoproclamatul califat, care s-a desprins din al-Qaeda, se bazează pe un număr tot mai mare de luptători străini care provin din statele dezvoltate. Dintre statele în care musulmanii nu reprezintă o majoritate, cei mai mulţi luptători ajunşi în Siria şi în Irak provin din Rusia şi din Franţa.

Prezent la summitul G20 din Turcia, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat că Stat Islamic este finanţat de cetăţeni din 40 de state, printre care se numără şi state prezente la reuniunea de la finele săptămânii.

În ultimele două decenii, atentatele cu profil înalt, cum sunt cele din capitalele europene, au fost orchestrate de grupări terorite. Cu toate acestea, fundamentalismul islamic nu a reprezentat principala cauză a terorismului din vest în ultimii nouă ani. Pentru moartea a 70% dintre persoanele care au căzut victime atentatelor teroriste din statele occidentale, în perioada 2006-2014, sunt responsabili „lupi singuratici”, respectiv indivizi motivaţi de sentimente antiguvernamentale sau care se opun unor politici legate de imigraţiei, drepturilor persoanelor homosexuale sau avort, reiese din raportul IEP.

harta terorismului

Activităţile teroriste sunt un motor semnificativ al crizei refugiaţilor. Statele din care provin cei mai mulţi refugiaţi sunt statele care au suferit cele mai multe pierderi de vieţi umane din cauza terorismului.

Cele mai mari costuri economice şi umane legate de terorism sunt suportate de statele emergente, unde grupările extremiste exploatează teritorii neglijate de guverne slabe sau în cădere.

geografia terorismului
Sursă grafic: Bloomberg
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: