Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a semnat, vineri, la Bacău, două contracte în valoare totală de peste 500 milioane lei pentru spitalele județene din Bacău şi Vaslui, cu finanțare este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Investiția din Bacău – lucrări începute în 2007 pentru a căror finalizare nu mai existau bani
Investiţia de la Bacău, în valoare de 289 milioane lei, este pentru fiinalizarea proiectării şi execuţiei Pavilionului Municipal şi integrarea în ansamblul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău.
CJ Bacău a solicitat circa 50 milioane euro din PNRR pentru finalizarea lucrărilor la clădirea fostului spital municipal, începute în 2007 şi care trebuiau finalizate doi ani mai târziu.
Din lipsă de fonduri, spitalul nu a fost finalizat niciodată, stadiul lucrărilor fiind în prezent de circa 85%.
Finanţarea de la Bacău prevede reabilitarea, extinderea, dotarea cu echipamente medicale, eficientizarea energetică şi digitalizarea unităţii sanitare.
Proiectul de la Vaslui se referă la construcţia a trei secţii noi în cadrul Spitalului nr. 2.
De asemenea, ministrul Sănătăţii şi-a mai exprimat speranţa că investiţiile de la Bacău şi Vaslui vor fi între primele finalizate din cele cu finanţare prin PNRR.
Parteneriate cu facultățile de medicină, pentru asigurarea resursei umane necesare spitalelor construite prin PNRR
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că pentru asigurarea resursei umane necesare noilor secții sau spitale construite vor trebui încheiate parteneriate cu facultăţile de medicină şi farmacie:
„Parteneriatele cu universităţile de medicină şi farmacie sunt esenţiale pentru că aceste noi spitale, fără o resursă umană calificată, nu se pot dezvolta şi nu pot oferi servicii de sănătate. Ne dorim să avem întregul, care înseamnă clădiri noi, înseamnă personal medical antrenat. Parteneriatele oferă o mare oportunitate, cea de a deveni spitale clinice. Asta înseamnă că există un interes pentru personalul care lucrează să devină cadre didactice, sunt cele care au studii doctorale şi pot deveni cadre didactice. Pe de altă parte, putem – cel puţin la început – să dezvoltăm facultăţi de asistente medicale şi de moaşe care vor avea o pregătire profesională de alt nivel şi de care este nevoie. Noile echipamente nu presupun doar existenţa lor fizică ci şi operarea lor de personal înalt calificat, fie că ne referim la medici, fie că ne referim la asistenţii medical”.
****
