Ministerul Sănătății a finalizat luni semnarea contractelor pentru capitolul ambulatorii de specialitate prevăzut în PNRR – au fost selectate 69 de proiecte, din 142 depuse. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproape un miliard de lei, cu tot cu TVA, iar ambulatoriile vor trebui finalizate până la sfârșitul anului 2024.
Anunțul a fost făcut, luni, de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a precizat că suma prevăzută inițial pentru aceaste investiții era de numai 400 de lei: “Proiectul iniţial prevedea pentru un buget de 80 de milioane de euro fără TVA, adică circa 400 de milioane de lei, să dezvoltăm minim 30 de ambulatorii de specialitate, dintre care 20 trebuiau să fie în zone mai puţin dezvoltate. A existat un apel deschis, deci orice instituţie dorea să dezvolte, instituţie spitalicească sau o autoritate locală care vrea să dezvolte o astfel de structură a putut să aplice. Au existat peste 140 de solicitări din partea diverselor instituţii medicale sau autorităţi locale”, a afirmat ministrul, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.
Ambulatoriile de specialitate oferă investigaţii medicale – analize de laborator, ecografie, radiologie, consultaţii multidisciplinare, și, de asemenea, pot fi implicate în programele de screening. Ca urmare a acestor investigaţii, pacientul poate să primească un diagnostic rapid și tratamentul adecvat, a explicat ministrul Rafila. Unoeir, tratamentul poate fi administrat acasă. „Adică îşi desfăşoară activitatea terapeutică la domiciliu sau se pot oferi tratamente şi în spitalizare de zi în astfel de ambulatorii. Şi lucrul acesta, servicii medicale aproape de cetăţeni, constituie una dintre priorităţile Ministerului Sănătăţii”, a spus Alexandru Rafila.
Apelul pentru aceste ambulatorii a început în 26 septembrie 2022, iar pe 2 februarie, când încheiat perioada pentru depunerile acestor aplicaţii, erau deja 42 de solicitări. De aceea, MS a decis, cu ajutorul realocărilor și suplimentărilor să crească bugetul. „În loc de 30 de astfel de obiective, am ajuns la un total de 69 de proiecte aprobate, în valoare de 686 de milioane de lei fără TVA, la care se adaugă şi contribuţia autorităţilor locale la unele dintre ele, ceea ce a crescut considerabil bugetul iniţial, care era de circa 400 de milioane. Aproape jumătate din solicitări, 69 din cele 142 au primit finanţare. Contractele au fost semnate, le-am semnat la sfârşitul săptămânii trecute şi în această dimineaţă şi aceste contracte care au fost semnate au plecat către beneficiari. Acest proiect trebuie realizat până la sfârşitul anului viitor, deci există un interval suficient de timp de un an şi nouă luni în care aceste proiecte se pot derula”, a explicat ministrul Sănătăţi”, a spus Alexandru Rafila.
Bugetul, format din fonduri europene și contribuții ale statului – aproape un miliard de lei:
- total buget din partea PNRR fără TVA – 686 de milioane
- autorităţile locale contribuie şi ele cu 121 de milioane, „acolo unde au avut resurse şi au dorit să se implice”
- în total, 807 milioane de lei fără TVA
- dacă se adaugă și TVA, suma se apropie de un miliard de lei.
Structura spitalelor care vor primi bani pentru ambulatorii:
- 213 milioane lei pentru spitalele municipale
- 67 de milioane pentru spitalele orăşeneşti
- 204 milioane lei – spitalele județene
Ambulatoriile, esențiale pentru ridicarea presiunii de pe camerele de urgență și spitale
Comisia Europeană a recomandat României, încă din perioada de preaderare, modificarea actualei structuri a sistemului public de sănătate. Spre exemplu, în Raportul privind sănătatea în UE 2019, experții Comisiei atrăgeau atenția asupra dependenței excesive de serviciile spitalicești, o dependență ce contribuie într-o mare măsură la ineficiența întregului sistem. Faptul că nu există medicină primară și preventivă puternice, pe de o parte, și ambulatorii de specialitate, pe de altă parte, pune o presiune uriașă pe camerele de urgență (unde aproximativ 20% din cazurile prezentate nu sunt, de fapt, urgențe) și spitale.
În lipsa unor servicii intermediare – în primul rând a ambulatoriilor de specialitate, cu analizele și investigațiile aferente – oamenii apelează la camerele de urgență în crize acute ale bolii, sau ajung la spital, atunci când bolile se cronicizează și costurile de tratament sunt mult mai ridicate.
În 2019, anul ce a precedat pandemia de Covid-19 ce a perturbat funcționarea tuturor sistemelor de sănătate din UE, România se află pe locul trei în UE în ceea ce privește numărul de paturi în spitalele publice, raportat la populație.
Bulgaria și Germania erau singurele cu procente mai mari decât cel din România (100.000 locuitori):
Majoritatea statelor membre aveau în 2019 mai puține paturi de spital, în comparație cu un deceniu în urmă, iar Irlanda raporta cea mai mare rată de ocupare a paturilor existente în sistem., conform datelor Eurostat.
Urmează radiografierea sistemului și reducere a numărului de paturi, concomitent cu rezolvarea cazurilor simple în ambulatoriu și creșterea complexității bolilor internate și rezolvarea
Săptămâna trecută, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică proiectul de HG privind aprobarea Planului Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025, prin care se propune menținerea unui număr de 119.579 de paturi, în acest interval de timp.
Vineri, în timpul unei conferințe de presă, ministrul a explicat că acest număr este păstrat doar până când vor începe să funcționeze spitalele construite prin PNRR, moment ce va declanșa și restructurarea unităților actuale, corespunzător analizei de nevoi ce se va efectua între timp.
Cert este, a spus Alexandru Rafila, că ținta fixată la orizontul anului 2025 este de reducere a numărului de paturi de spital, ulterior creșterii calității serviciilor medicale furnizate de unitățile aflate în contract cu CNAS:
O să facem lucrul acesta, este unul din ţelurile noastre să facem lucrul acesta – să reducem numărul de paturi, dar vedeţi că decizia trebuie să fie luată tot aşa, prin discuţii şi înţelegere. (…) Trebuie să discuţi şi cu autorităţile locale să accepte chestiunea aceasta. Nu vreau să mergem pe această idee că mergem şi închidem spitale.
Trebuie să analizăm nevoia de servicii medicale şi să venim cu o soluţie încât cetăţenii de acolo să aibă acces la servicii medicale.
Cred că un om vrea nu să stea într-un pat de spital, un om vrea să meargă într-un loc unde poate fi investigat, poate fi diagnosticat, poate să primească un tratament sau chiar un tratament mai complex printr-o spitalizare de zi şi să se ducă acasă şi să îşi continue tratamentul sau să fie deja bine după intervenţia respectivă.
Modelul recomandat de Comisia Europeană și dorit de Alexandru Rafila, probat de toate sistemele europene – care își reduc cheltuielile cu spitalele, dar majorează bugetele pe segmentul de medicină primară – nu va funcționa însă dacă nu sunt alocate fonduri suficiente, pentru analize și alte investigații medicale. Cu liste de așteptare de luni de zile pentru o romografie RMN și bugete pentru analize de sânge epuizate în prima zi după virarea în conturile laboratoarelor, România nu va reduce ratele deceselor ce puteau fi prevenite prin depistarea la timp și tratarea adecvată a bolilor.
Președintele Asociației medicilor de ambulator: Ar trebui să existe o colaborare între medicul specialist și medicul de familie
O integrare a serviciilor medicale cât mai aproape de pacienți s-ar putea face printr-o colaborare între medicul de familie și medicul specialist, a declarat luni Cosmin Alexandru, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator:
Am propus ca medicina să se apropie de pacient, să existe o posibilitate care astăzi nu există, de colaborare a medicului specialist de ambulator cu medicul de familie, pentru a putea să integrăm serviciile medicale acordate pacienţilor cât mai aproape de ei în aşa fel încât să nu aglomerăm spitalele. Deocamdată nu există niciun răspuns.
***
