”Contact direct cu Rusia și Putin” – propunerea Merkel-Macron care bulversează statele UE. Poziția României

Un ”contact direct” între UE și Rusia și Putin – e propunerea cu care Angela Merkel și Emanuel Macron și-au surprins miercuri seara, cu o zi înaintea summitului Consiliului European, statele partenere.
”Motorul Europei”, adică Franța și Germania, cere normalizarea relațiilor cu Rusia. Propunerea a ”detonat” agenda Consiliului European, care urma să discute pe marginea raportului cerut, la precedenta reuniune din luna mai, lui Josep Borell și să analizeze opțiunile furnizate de Înaltul reprezentant.

Ideea organizării unui summit UE – Rusia are adversari, nu mulți, dar insistenți – au demonstrat-o diversele reacții ale liderilor statelor membre oferite în preambului Consiliului European de joi.

În condițiile în care nu există unanimitate pe acest subiect, un real summit UE – Rusia pare în acest moment imposibil de organizat. Inițiativa deschiderii dialogului cu Rusia poate fi, cel mult, împinsă mai departe doar de Berlin și de Paris, cu riscurile aferente pentru coeziunea Europei.

Argumente franco-germane și surpriza de la Consiliul European

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au cerut joi UE să stabilească discuții la nivel înalt cu președintele Rusiei,Vladimir Putin.

„În opinia mea, noi, ca Uniune Europeană, trebuie să căutăm un contact direct cu Rusia și cu președintele rus”, a transmis Bundestagului cancelarul Merkel, într-o declarație guvernamentală transmisă parlamentului înaintea reuniunii liderilor UE de la Bruxelles.

„Nu este suficient ca președintele SUA, Joe Biden, să discute cu președintele rus – salut această inițiativă, dar și Uniunea Europeană trebuie să creeze formate pentru discuții. Nu există o altă modalitate de a rezolva conflictele”, precizează Cancelarul, cu referire la recenta întâlnire Biden – Putin de la Geneva.

La rândul său, la sosirea la summit, președintele Emmanuel Macron a confirmat că doreşte şi el restabilirea dialogului cu Rusia. „Pentru stabilitatea continentului european”, a fost argumentul președintelui Franței, care a precizat că acest dialog trebuie să fie „ambiţios” şi „exigent”, astfel încât „să nu cedăm nimic din valorile noastre” europene.

Comentariile cancelarului reprezintă, scrie Politico, un argument în favoarea deschiderii franco-germane față de Putin:
această poziție le-a fost dezvăluită partenerilor UE miercuri seara, cu o zi înaintea Consiliului European. Adică la Consiliul care trebuia să reia discuțiile privind o poziție comună a UE față de Rusia, amânată de la precedentul Consiliu din luna mai.

Statele care susțin, statele care se feresc de ”contactul direct”

Oferta Merkel – Macron a fost imediat primită  cu critici formulate de mai multe state UE, printre care Polonia, Suedia, Lituania, Letonia și  Estonia. 

Președintele Lituaniei: ”Mi se pare că încercăm să ne înțelegem cu ursul pentru a ține în siguranță o parte din albine”

„Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

„Dacă vom încerca să abordăm Rusia fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic. Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a spus preşedintele lituanian.

Premierul Letoniei: ”Rusia anexează Crimeea, duce război în Ucraina, iar Europa continuă să vorbească de dialog”

„În acest moment, dacă urmăm modul propus, Rusia anexează Crimeea, duce război la Donbass, iar Europa ridică din umeri și continuă să vorbească despre dialog. Kremlinul nu înțelege acest tip de politică. Kremlinul înțelege doar politica de putere. Kremlinul nu înțelege concesiile gratuite ca un semn de forță”, a declarat premierul leton Krisjanis Karins.

Premierul Estoniei: ”De ce este acest lucru acum pe masă? Ce s-a schimbat în Rusia pentru a permite o schimbare de politică?”

Omologul său estonian, Kaja Kallas, a declarat că dorește să afle ce cred Franța și Germania că s-a schimbat în Rusia pentru a permite o astfel de schimbare de politică.

„Ar trebui să fim foarte clari. Care este obiectivul nostru în relația cu Rusia și ce s-a schimbat, de ce acest lucru este acum pe masă? Ceea ce ne spun informațiile noastre este că sancțiunile aplicate Rusiei funcționează, iar Europa nu trebuie să facă altceva decât să fie răbdătoare”, afirmă Kaja Kallas.

Țările de Jos au manifestat prudență. Premierul olandez Mark Rutte a spus că, deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz: ”Geografic, suntem mai aproape de Rusia decât de SUA”

Deloc surprinzător, cancelarul austriac Sebastian Kurz, s-a pliat în favoarea Rusiei și a declarat, la sosirea la summit:

„Sunt foarte mulţumit să văd în sfârşit mişcări spre un dialog cu Rusia. Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”.

Poziția României – președintele Klaus Iohannis: În relația cu Rusia avem o problemă cu schimbările climatice – acolo trebuie să discutăm cu toții…

”În relația cu Federația Rusă sunt anumite chestiuni pe care nu le putem tolera, dar sunt anumite zone unde o discuție și o colaborare ar fi benefică.

Spre exemplu, dacă vrem să avem un plan comun de combatere a schimbărilor climatice. Acolo trebuie să discutăm cu toții pentru că este o problemă globală”, a declarat presei președintele României.

Vladimir putin: Da! Crimeea ”a ieșit” din Ucraina din cauza loviturii de stat organizate de SUA și sprijinite de Europa

Preşedintele Vladimir Putin susţine o propunere franco-germană, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

”Președintele Putin este în favoarea creării unui mecanism de dialog şi de contacte între Bruxelles şi Moscova”, a spus Peskov, adăugând că „Bruxelles-ul şi Moscova au nevoie de acest dialog”.

Într-un editorial publicat marţi de cotidianul german Die Zeit, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, Vladimir Putin pleda el însuși pentru ”restabilirea” unei alianţe a Rusiei cu Europa şi pentru a lăsa în urmă „neînţelegerile” şi „nemulţumirile” din trecut.

Preşedintele rus a dat asigurări că Rusia este deschisă „unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate „de la Atlantic la Pacific”.

În același text, el a reproşat însă Europei că „a sprijinit în mod activ lovitura de stat din Ucraina”, organizată de SUA şi care a provocat „diviziunea internă” şi „ieşirea Crimeei” din Ucraina.

4 probleme ale momentului pe care cuplul Merkel – Macron le pune între paranteze

Tonul utilizat de Vladimir Putin ar trebui să ridice semne de întrebare în Europa.
Mai ales că propunerea franco-germană vine în contradicție nu doar cu  imaginea de apărător al drepturilor omului, ci chiar cu interesele directe ale unor state membre UE.

1.De la încheierea Războiului Rece, cea mai gravă dispută diplomatică a Rusiei cu un stat membru al UE s-a consumat în aprilie anul acesta, cu Cehia.

Praga a expulzat 18 diplomaţi ruşi, pe care i-a identificat ca fiind ofiţeri de informaţii. Măsura a fost dispusă după ce autorităţile cehe au afirmat că doi spioni ruşi, acuzaţi de otrăvirea unui fost agent rus, la Londra, cu agentul neurotoxic noviciok, se află în spatele exploziei produse în 2014 la un depozit ceh de armament, în urma căreia au murit doi oameni.

Cunoscuţi sub pseudonimele Ruslan Boşirov şi Alexandr Petrov, cei doi ar face parte din unitatea de elită 29155 a serviciului de informaţii militare GRU din Rusia.

Situația din Cehia nu este singulară pentru Europa, o rețea de spionaj în favoarea Rusiei fiind destructurată și în Bulgaria. Expulzări de diplomați ruși s-au mai produs în ultimul an și în Polonia, Estonia, Lituania, Letonia și Slovacia.

2.Un alt subiect ce pare ignorat este ajutorul pe care Moscova l-a dat Belarus, inclusiv în momentul în care autoritățile de la Minsk au deturnat o cursă a companiei Ryanair – companie europeană, care efectua o cursă regulată între două capitale europene, Atena și Vilnius.

Citiți și: ”Rusia intervine în disputa aviatică UE – Belarus și interzice aterizarea unor curse europene către Moscova”)

Aviația militară bielorusă a forțat aeronava să aterizeze la Minsk pentru a aresta doi pasageri, un jurnalist disident și pe prietena acestuia.

3.Franța și Germania par să fi uitat și tratamentul la care a fost supus Înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă, Josep Borell, în timpul controversatei sale vizite la Moscova.

4.În ceea ce privește relațiile UE cu terții, propunerea franco-germană aruncă semne de întrebare inclusiv asupra credibilității ”Formatului Normandia” (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) în implementarea onestă a acordurilor de la Minsk.

UE pare să ia în considerare ”revizuirea formulelor de dialog cu Rusia”

Ultimele proiecte de concluzii pentru reuniunea Consiliului European de la Bruxelles indică faptul că oferta franco-germană va fi, formal, luată în considerare. Documentul consultat de Politico arată că liderii UE „vor revizui formatele de dialog existente cu Rusia, inclusiv la nivel de lideri”.

Concluziile menționează, de asemenea, posibilitatea unor sancțiuni economice suplimentare împotriva Rusiei, menționând totodată „deschiderea UE către un angajament selectiv cu Rusia în domeniile de interes ale UE” în domenii precum clima, energia, sănătatea, terorismul și unele domenii de politică externă.

Viktor Orban devine ”Deșteptul” Europei 

Privind retrospectiv, propunerea franco-germană are un precursor: premierul Ungariei, Viktor Orban, care a dezvoltat deja ”contacte directe” cu Vladimir Putin, uzând, mai apoi, de veto-ul Ungariei în chestiuni care au ținut de relația cu Rusia.

El a luat pe cont propriu această relație de multă vreme, cu rezultate care de multe ori au provocat reacții adverse la nivel european.

Ungaria, de exemplu, a folosit vaccin rusesc împotriva coronavirus fără ca acesta să fi fost aprobat de forul medical european și respinge ”pașaportul verde” din cauză că acesta nu recunpoaște imunizarea cu SputnikV.

Viktor Orban a obținut credite rusești și își dezvoltă proiectul nuclear cu companii din Rusia.

Recent, Ungaria a semnat cu Gazprom un contract pe 15 ani de furnizare gaze la prețuri preferențiale.

(Citiți și: ”Întâlnirea Biden – Putin: decizii și poziții anunțate la cald”)