12 state membre UE – Irlanda, Luxembourg, Malta, Cipru, Letonia, Slovenia, Estonia, Austria, Cehia, Ungaria, Croația și Suedia – au blocat joi o propunere legislativă care ar fi forțat companiile multinaționale să publice anual nivelul profiturilor înregistrate precum și taxele pe care le plătesc în fiecare stat membru UE.
Suedia este statul care a votat împotriva directivei din cu totul alt motiv decât restul de 11 state: regulile impuse de directivă sunt mai permisive decât legislația în funcție în acest stat.
Directiva propusă este menită să facă lumină asupra practicilor celor mai mari companii globale de a evita taxarea – un nivel estimat global la 500 miliarde dolari anual- prin mecanismul de transfer al profiturilor înregistrate în state cu fiscalitate mare, precum Marea Britanie, Franța sau Germania, în jurisdicții cu impozit 0 sau impozite mici, precum Irlanda, Luxembourg sau Malta.
Decizia apare la 3 ani de la data la care Comisia Europeană a promis, după apariția scandalului Panama Papers, că va expune mecanismele prin care multinaționalele evită plata corectă a taxelor. Directiva blocată joi în Consiliul UE ar fi obligat multinaționalele care au cifră de afaceri de peste 750 milioane euro să publice aceste rapoarte detaliate.
Și OECD încearcă să forțeze multinaționalele să plătească taxe corect în statele în care își vând produsele sau serviciile.
Irlanda este unul dintre cei mai mari beneficiari ai sistemului actual de plată a taxelor. Statul găzduiește birouri corporative care colectează veniturile și profiturile generate de multe companii multinaționale în întregul bloc UE.
Irlanda permite companiilor globale să plătească impozit pe profit la o rată de până la 6,25%, comparativ cu 19% în Marea Britanie, sau chiar negociază direct cu multinaționala nivelul de taxare. Sistemul este atât de împământenit încât Fiscul irlandez și-a avertizat propriul guvern că economia țării s-ar putea prăbuși dacă practica va fi modificată.
Germania s-a abținut de la acest vot, la fel și Marea Britanie, care a explicat că nu poate exprima o poziție din cauza campaniei electorale în derulare.
Dacă actul legislativ ar fi fost aprobat de Consiliu, ar fi putut fi demarate negocierile cu Parlamentul European în vederea finalizării legii. Parlamentul European a aprobat versiunea sa a legii încă din 2017.
