joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 noiembrie, 2022

Încadrarea în noua ţintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuţia semnificativă a cheltuielilor de investiţii totale (cheltuieli de capital şi proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea ţintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar, arată analiza realizată de Consiliul Fiscal asupra proiectului referitor la rectificarea bugetară aprobată joi de Guvern.

Consiliul Fiscal, condus de profesorul de economie Daniel Dăianu (foto), estimează înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) de circa 3 miliarde lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum şi materializarea unei depăşiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile şi serviciile şi a celor de asistenţă socială cu circa 3 miliarde lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).

„Cu toate acestea, încadrarea în noua ţintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuţia semnificativă a cheltuielilor de investiţii totale (cheltuieli de capital şi proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea ţintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar”, se arată în Opinia preliminară a CF.


De asemenea, persistă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie”, subliniază sursa citată.

Consiliul Fiscal a arătat, în context, că reducerea de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB a deficitului bugetar este determinată de majorarea proiecţiei PIB nominal cu 23,7 miliarde lei.

PIB-ul crește, veniturile fiscale scad

Potrivit sursei citate, în condiţiile în care prognoza de PIB nominal este mai ridicată ar fi trebuit ca şi veniturile fiscale să fie mai mari. În proiectul de rectificare însă veniturile sunt reduse cu aproximativ 2,4 miliarde de lei, astfel încât CF atenţionează asupra unui gol de venituri de 3 miliarde de lei.

Cea de a doua rectificare bugetară se bazează pe o prognoză de PIB nominal încă şi mai ridicată faţă de valoarea avută în vedere în luna august a.c. (+1,7%, respectiv 23,7 miliarde lei), ceea ce ar fi de natură să conducă la venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) mai ridicate, arată sursa citată.

(Citiți și: „Rectificare bugetară: 3 mld. lei în plus pentru plata dobânzilor. Mai primesc bani Educația, Cultura și Ministerul Muncii”)


În proiectul celei de a doua rectificări acestea sunt însă reduse cu circa 2,4 miliarde de lei, ceea ce este de natură să valideze proiecţia CF din opinia asupra primei rectificări bugetare cu privire la probabila materializare a unui gol de venituri faţă de ţintele asumate la acel moment, explică reprezentanții Consiliului Fiscal.

De asemenea, în contextul majorării proiecţiei de PIB nominal, precum şi a execuţiei bugetare la zi, în acest moment al analizei, CF îşi diminuează proiecţia cu privire la golul anticipat de venituri fiscale (inclusiv din contribuţii de asigurări) în raport cu noile ţinte propuse la circa 3 miliarde de lei.

Agregatele de venituri asupra cărora CF are rezerve din perspectiva atingerii ţintelor propuse sunt reprezentate de TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe profit şi accize.

Cheltuielile de capital arată cum investițiile au fost tărăgănate

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, CF subliniază că execuţia bugetară la 9 luni arăta o sub-execuţie semnificativă a cheltuielilor de capital (ecart faţă de ţinta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an), precum şi a proiectelor finanţate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart faţă de ţintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an).

În aceste condiţii, chiar şi presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale anului, este posibil şi chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar.

Consiliul Fiscal subliniază însă şi faptul că la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, în mod tradiţional, în ultimele 2 luni ale anului media lunară a sumelor cheltuite este mai ridicată comparativ cu media înregistrată în primele 10 luni ale anului.

Compensările din energie pun presiune de deficit

Pe de altă parte, o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash şi, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010 este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 şi OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 – august 2022).

Potrivit CF, costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10 noiembrie sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condiţiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini şi cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228).

„În absenţa unor informaţii suficiente care să tranşeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăseşte în construcţia bugetară curentă. Totuşi, CF consideră că balanţa riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente”, se mai arată în document.

CF subliniază îmbunătăţirea perspectivei fiscale pentru anul în curs, care are la bază atât dinamica superioară celei anticipate a PIB nominal, care implică venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) mai ridicate, cât şi creşterea foarte mare (faţă de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluţiilor din sectorul energetic.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: