duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 septembrie, 2013

Reducerea CAS, aflată de ani buni pe agenda guvernelor, a stârnit, în ultima vreme, o serie de controverse referitoare la impactul pe care l-ar avea asupra veniturilor la bugete. Discrepanțe privind calculul acestui impact există chiar în interiorul aceluiași guvern, unde sumele privind pierderea/câștigul  sunt diferite. Publicăm astăzi opinia Dlui. Cosmin Marinescu, consilier al ministrului de Finanțe Daniel Chițoiu.(Redacția)

***

După o recesiune apăsătoare și drastic corectivă, atât pentru economie cât și pentru stat, se pune problema ca sistemul fiscal să ușureze cumva sarcina întreprinzătorilor, pentru a favoriza investițiile și crearea de locuri de muncă. Dar relaxarea fiscală, se știe, “costă” bugetul…


Însă, pentru a da sens complet întrebării din titlu, abordarea ar trebui să vizeze și costul pe care bugetul statului, prin povara fiscală, îl exercită instituționalizat asupra mediului de afaceri. Cu alte cuvinte, ceea ce crește bugetul, costă economia, după cum ceea ce costă bugetul, crește economia.

În tabloul fiscal al Uniunii Europene, prin cota unică de impozitare de 16%, România poate fi considerată, în continuare, competitivă din punct de vedere fiscal, cel puțin în privința impozitării profiturilor. Altfel stau însă lucrurile în privința impozitării muncii (vezi tabelul următor). Prin cotele de contribuții sociale și prin plafonul de plată – stabilit intens redistributiv la 5 x salariul mediu brut, impozitarea salariilor devine sufocantă. Ceea ce inhibă crearea de locuri de muncă și perpetuează, explicabil, munca la negru.

(CLICK PENTRU A MARI) Tabloul fiscal din Uniunea Europeană, 2013 (cote reprezentative)

În acest context, reducerea CAS la angajator apare pe deplin justificată. Aceasta este, de altfel, o măsură solicitată în mod constant de către mediul de business. Dar cât ar “costa” bugetul, oare, fiecare punct procentual de reducere a CAS?

Calculele arată că, pentru fiecare punct procentual (pp) de CAS reduse, “costul” sau impactul bugetar net se cifrează undeva în jurul a 500 milioane lei. Așadar, avem un impact bugetar total de cca. 1,5 mld. lei în cazul unei reduceri a CAS cu 3 pp, respectiv 2,5 mld. lei în cazul unei reduceri a CAS mai consistente, de 5 pp, așa cum prevede de altfel programul de guvernare al USL.


Cum arată, însă, acest tablou aritmetic al impactului bugetar? Este esențială, firește, pentru acuratețea imaginii, luarea în considerare a tuturor implicațiilor cantitative, în sens bugetar, ale reducerii CAS. Căci avem de-a face cu o reducere a veniturilor bugetare, pe de o parte, dar și cu reducerea cheltuielilor, pe de altă parte. Iar cifrele arată astfel:

1) pe partea de venituri, reducerea CAS cu 1 pp conduce la reducerea veniturilor bugetare cu 1 miliard lei, calcul aferent pentru 11 luni din anul 2014;

2) pe partea de cheltuieli, reducerea CAS cu 1 pp înseamnă o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 milioane lei, pentru același interval.

Așadar, doar la o primă vedere în ecuația algoritmului, pentru reducerea CAS cu 1 pp impactul bugetar net va fi de – 680 milioane lei. Altfel spus, statul va avea în buzunarul veniturilor mai puțin cu 1 miliard, în timp ce în buzunarul cheltuielilor vor apărea 320 milioane mai puțin. Astfel rămân, ca sumă netă, 680 milioane lei.

Este clar, deci, că angajatorului privat, ca sector generic, îi va rămâne la dispoziție un plus de 680 milioane lei, sumă care va primi diverse întrebuințări, în funcție de diversele anticipări și calcule antreprenoriale.

A) În primul rând, într-un scenariu minimalist – scenariul “out”, să presupunem că prima grijă a oamenilor de afaceri ar fi exclusiv aceea de a-și onora pe loc profiturile distribuite. Aceasta va aduce însă bani înapoi în buget, și anume cca. 109 milioane lei (impozit pe profit), respectiv cca. 91 milioane lei (impozit pe dividende). Per total, 200 milioane lei, ceea ce conduce la un impact bugetar negativ net de cca. 480 milioane lei (680 – 200 milioane).

Dar raționamentul trebuie completat în continuare, cel puțin intuitiv, cu implicațiile economice și fiscale ale creșterii consumului și/sau a economisirii din partea oamenilor de afaceri.

Eu sunt însă convins că întreprinzătorii se gândesc la profit cu adevărat, adică în sens productiv, interesați fiind de creșterea profitului în viitor. Sunt convins că oamenii de afaceri vor transforma reducerea de CAS în sursă de investiții. Știm foarte bine că, pe fondul crizei economice și a ajustărilor specifice acesteia, oamenii de afaceri invocă sistematic “decapitalizarea financiară” a afacerilor lor. Astfel, reducerea CAS va dobândi implicații productive și va fi o gură de oxigen pentru mediul de afaceri. Iar o asemenea “capitalizare fiscală” se va vedea negreșit în creșterea investițiilor și crearea de locuri de muncă. Se conturează, așadar, un alt scenariu de analiză.

B) Astfel, într-un scenariu productiv – scenariul “in”, vom lua în considerare o astfel de abordare investițională. De pildă, ipoteza de lucru a calculelor Comisiei Națională de Prognoză în privința reduceri CAS. În această ipoteză, jumătate din disponibilul sectorului privat (680/2 = 340 milioane lei) ar fi alocat de către întreprinzători pentru dezvoltare, pentru investiții și capital de lucru. Cealaltă jumătate de 340 milioane lei ar avea ca destinație complementară factorul muncă, deci creșterea cheltuielilor salariale (prin crearea de noi locuri de muncă, reducerea muncii la negru și/sau prin mai buna motivare salarială a angajaților).

În aceste condiții, vor exista reveniri și mai mari pe partea de venituri bugetare:

1) atât angajatorii, cât și salariații vor plăti către buget CAS suplimentar (conform cotei de CAS scăzute pentru angajatori, respectiv 16,5% la angajați). De aici rezultă că, la un plus de cheltuială salarială de 340 milioane lei în sectorul privat, bugetul statului va încasa CAS la angajator (72 milioane lei), CAS la angajat (44 milioane lei), precum și impozit pe salarii (36 milioane lei). Per total, 152 milioane lei s-ar întoarce în veniturile bugetare.

2) există, în continuare, noi implicații fiscale, cum ar fi de pildă creșterea veniturilor din TVA, odată cu creșterea cheltuielilor de investiții, precum și prin creșterea consumului pe seama câștigului salarial net. Potrivit calculelor CNP, ar rezulta un TVA aferent de cca. 100 milioane lei.

Cu toate acestea, din motive de simplificare și de realism, căci trebuie ținut cont și de componenta informală a economiei subterane, putem introduce un coeficient de corecție și putem face astfel abstracție de TVA.

Să recapitulăm: la bugetul statului se vor întoarce 152 milioane din impozitarea muncii în sectorul privat, la care se adaugă reducerea cheltuielilor salariale de 320 milioane lei din sectorul bugetar, deci, în total 472 milioane lei. Așadar, în acest scenariu productiv, 1 pp de CAS va avea un impact negativ net de cca. 528 milioane lei. Deci “gaura” inițială de 1.000 milioane lei se restrânge aproape la jumătate.

Bineînțeles că, în realitate, scenariul „out” și scenariul „in” se întrepătrund în diverse formule de mixaj. Important este că, indiferent de proporțiile în care se combină acestea, impactul bugetar ar reducerii CAS nu ar suferi, însă, abateri considerabile. Un argument în plus pentru o asemenea reducere a impozitării. Caz în care „gaura la buget”, atenuată corespunzător și prin prioritizarea cheltuielilor, devine sursă veritabilă de relansare economică.

În cele din urmă, mediul de afaceri va proba, pe termen mediu, forța scenariului „in”(vestițional), că reducerea CAS care „costă” bugetul va crește, în mod necesar, economia. Cu atât mai mult cu cât reducerea de CAS va fi mai mare, căci tot mai mare va fi și „capitalizarea fiscală” a afacerilor, pe această bază.

***

Conf. univ. dr. Cosmin Marinescu este consilier pe probleme de politici economice al ministrului Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu, și predă la Academia de Studii Economice.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. – Cind guvernarea PDL a recalculat pensile speciale , nimeni nu a facut un calcul privind efortul financiar suplimentar necesar ( peste 1 miliard lei noi si conform analizei Consiliului Fiscal )
    – Cind guvernarea USL a decis sa recalculeze acele pensi speciale care au fost reduse la recalcularea anterioara ( sub 10 % din numarul de beneficiari ) , nici un consilier guvernamental nu se lamenta de noul efort financiar suplimentar necesar. (96 milioane lei noi anual conform declaratiei domnului Ponta )
    _ Indexarea ulterioara a tuturor pensilor , inclusiv cele speciale (mari si foarte mari ) cu 4 % a reprezentat , reprezinta si va reprezenta un alt efort bugetar extrem de consistent in fiecare an .

    A calculat domnul consilier impactul acestor aberatii politice asupra bugetului de stat din acest an si pentru anii urmatori ?
    A facut cineva o corelatie intre aceste masuri si imposibilitatea de a reduce taxele datorita greselilor catastrofale adoptate de toate guvernele in ultimii 5 ani ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. – Cind guvernarea PDL a recalculat pensile speciale , nimeni nu a facut un calcul privind efortul financiar suplimentar necesar ( peste 1 miliard lei noi si conform analizei Consiliului Fiscal )
    – Cind guvernarea USL a decis sa recalculeze acele pensi speciale care au fost reduse la recalcularea anterioara ( sub 10 % din numarul de beneficiari ) , nici un consilier guvernamental nu se lamenta de noul efort financiar suplimentar necesar. (96 milioane lei noi anual conform declaratiei domnului Ponta )
    _ Indexarea ulterioara a tuturor pensilor , inclusiv cele speciale (mari si foarte mari ) cu 4 % a reprezentat , reprezinta si va reprezenta un alt efort bugetar extrem de consistent in fiecare an .

    A calculat domnul consilier impactul acestor aberatii politice asupra bugetului de stat din acest an si pentru anii urmatori ?
    A facut cineva o corelatie intre aceste masuri si imposibilitatea de a reduce taxele datorita greselilor catastrofale adoptate de toate guvernele in ultimii 5 ani ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: