fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Consilierul ministrului de Finanțe: Reducerea CAS – cât ar „costa” bugetul?

de Cosmin Marinescu 16.9.2013

Reducerea CAS, aflată de ani buni pe agenda guvernelor, a stârnit, în ultima vreme, o serie de controverse referitoare la impactul pe care l-ar avea asupra veniturilor la bugete. Discrepanțe privind calculul acestui impact există chiar în interiorul aceluiași guvern, unde sumele privind pierderea/câștigul  sunt diferite. Publicăm astăzi opinia Dlui. Cosmin Marinescu, consilier al ministrului de Finanțe Daniel Chițoiu.(Redacția)

***

După o recesiune apăsătoare și drastic corectivă, atât pentru economie cât și pentru stat, se pune problema ca sistemul fiscal să ușureze cumva sarcina întreprinzătorilor, pentru a favoriza investițiile și crearea de locuri de muncă. Dar relaxarea fiscală, se știe, “costă” bugetul…

Însă, pentru a da sens complet întrebării din titlu, abordarea ar trebui să vizeze și costul pe care bugetul statului, prin povara fiscală, îl exercită instituționalizat asupra mediului de afaceri. Cu alte cuvinte, ceea ce crește bugetul, costă economia, după cum ceea ce costă bugetul, crește economia.

În tabloul fiscal al Uniunii Europene, prin cota unică de impozitare de 16%, România poate fi considerată, în continuare, competitivă din punct de vedere fiscal, cel puțin în privința impozitării profiturilor. Altfel stau însă lucrurile în privința impozitării muncii (vezi tabelul următor). Prin cotele de contribuții sociale și prin plafonul de plată – stabilit intens redistributiv la 5 x salariul mediu brut, impozitarea salariilor devine sufocantă. Ceea ce inhibă crearea de locuri de muncă și perpetuează, explicabil, munca la negru.

(CLICK PENTRU A MARI) Tabloul fiscal din Uniunea Europeană, 2013 (cote reprezentative)

În acest context, reducerea CAS la angajator apare pe deplin justificată. Aceasta este, de altfel, o măsură solicitată în mod constant de către mediul de business. Dar cât ar “costa” bugetul, oare, fiecare punct procentual de reducere a CAS?

Calculele arată că, pentru fiecare punct procentual (pp) de CAS reduse, “costul” sau impactul bugetar net se cifrează undeva în jurul a 500 milioane lei. Așadar, avem un impact bugetar total de cca. 1,5 mld. lei în cazul unei reduceri a CAS cu 3 pp, respectiv 2,5 mld. lei în cazul unei reduceri a CAS mai consistente, de 5 pp, așa cum prevede de altfel programul de guvernare al USL.

Cum arată, însă, acest tablou aritmetic al impactului bugetar? Este esențială, firește, pentru acuratețea imaginii, luarea în considerare a tuturor implicațiilor cantitative, în sens bugetar, ale reducerii CAS. Căci avem de-a face cu o reducere a veniturilor bugetare, pe de o parte, dar și cu reducerea cheltuielilor, pe de altă parte. Iar cifrele arată astfel:

1) pe partea de venituri, reducerea CAS cu 1 pp conduce la reducerea veniturilor bugetare cu 1 miliard lei, calcul aferent pentru 11 luni din anul 2014;

2) pe partea de cheltuieli, reducerea CAS cu 1 pp înseamnă o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 milioane lei, pentru același interval.

Așadar, doar la o primă vedere în ecuația algoritmului, pentru reducerea CAS cu 1 pp impactul bugetar net va fi de – 680 milioane lei. Altfel spus, statul va avea în buzunarul veniturilor mai puțin cu 1 miliard, în timp ce în buzunarul cheltuielilor vor apărea 320 milioane mai puțin. Astfel rămân, ca sumă netă, 680 milioane lei.

Este clar, deci, că angajatorului privat, ca sector generic, îi va rămâne la dispoziție un plus de 680 milioane lei, sumă care va primi diverse întrebuințări, în funcție de diversele anticipări și calcule antreprenoriale.

A) În primul rând, într-un scenariu minimalist – scenariul “out”, să presupunem că prima grijă a oamenilor de afaceri ar fi exclusiv aceea de a-și onora pe loc profiturile distribuite. Aceasta va aduce însă bani înapoi în buget, și anume cca. 109 milioane lei (impozit pe profit), respectiv cca. 91 milioane lei (impozit pe dividende). Per total, 200 milioane lei, ceea ce conduce la un impact bugetar negativ net de cca. 480 milioane lei (680 – 200 milioane).

Dar raționamentul trebuie completat în continuare, cel puțin intuitiv, cu implicațiile economice și fiscale ale creșterii consumului și/sau a economisirii din partea oamenilor de afaceri.

Eu sunt însă convins că întreprinzătorii se gândesc la profit cu adevărat, adică în sens productiv, interesați fiind de creșterea profitului în viitor. Sunt convins că oamenii de afaceri vor transforma reducerea de CAS în sursă de investiții. Știm foarte bine că, pe fondul crizei economice și a ajustărilor specifice acesteia, oamenii de afaceri invocă sistematic “decapitalizarea financiară” a afacerilor lor. Astfel, reducerea CAS va dobândi implicații productive și va fi o gură de oxigen pentru mediul de afaceri. Iar o asemenea “capitalizare fiscală” se va vedea negreșit în creșterea investițiilor și crearea de locuri de muncă. Se conturează, așadar, un alt scenariu de analiză.

B) Astfel, într-un scenariu productiv – scenariul “in”, vom lua în considerare o astfel de abordare investițională. De pildă, ipoteza de lucru a calculelor Comisiei Națională de Prognoză în privința reduceri CAS. În această ipoteză, jumătate din disponibilul sectorului privat (680/2 = 340 milioane lei) ar fi alocat de către întreprinzători pentru dezvoltare, pentru investiții și capital de lucru. Cealaltă jumătate de 340 milioane lei ar avea ca destinație complementară factorul muncă, deci creșterea cheltuielilor salariale (prin crearea de noi locuri de muncă, reducerea muncii la negru și/sau prin mai buna motivare salarială a angajaților).

În aceste condiții, vor exista reveniri și mai mari pe partea de venituri bugetare:

1) atât angajatorii, cât și salariații vor plăti către buget CAS suplimentar (conform cotei de CAS scăzute pentru angajatori, respectiv 16,5% la angajați). De aici rezultă că, la un plus de cheltuială salarială de 340 milioane lei în sectorul privat, bugetul statului va încasa CAS la angajator (72 milioane lei), CAS la angajat (44 milioane lei), precum și impozit pe salarii (36 milioane lei). Per total, 152 milioane lei s-ar întoarce în veniturile bugetare.

2) există, în continuare, noi implicații fiscale, cum ar fi de pildă creșterea veniturilor din TVA, odată cu creșterea cheltuielilor de investiții, precum și prin creșterea consumului pe seama câștigului salarial net. Potrivit calculelor CNP, ar rezulta un TVA aferent de cca. 100 milioane lei.

Cu toate acestea, din motive de simplificare și de realism, căci trebuie ținut cont și de componenta informală a economiei subterane, putem introduce un coeficient de corecție și putem face astfel abstracție de TVA.

Să recapitulăm: la bugetul statului se vor întoarce 152 milioane din impozitarea muncii în sectorul privat, la care se adaugă reducerea cheltuielilor salariale de 320 milioane lei din sectorul bugetar, deci, în total 472 milioane lei. Așadar, în acest scenariu productiv, 1 pp de CAS va avea un impact negativ net de cca. 528 milioane lei. Deci “gaura” inițială de 1.000 milioane lei se restrânge aproape la jumătate.

Bineînțeles că, în realitate, scenariul „out” și scenariul „in” se întrepătrund în diverse formule de mixaj. Important este că, indiferent de proporțiile în care se combină acestea, impactul bugetar ar reducerii CAS nu ar suferi, însă, abateri considerabile. Un argument în plus pentru o asemenea reducere a impozitării. Caz în care „gaura la buget”, atenuată corespunzător și prin prioritizarea cheltuielilor, devine sursă veritabilă de relansare economică.

În cele din urmă, mediul de afaceri va proba, pe termen mediu, forța scenariului „in”(vestițional), că reducerea CAS care „costă” bugetul va crește, în mod necesar, economia. Cu atât mai mult cu cât reducerea de CAS va fi mai mare, căci tot mai mare va fi și „capitalizarea fiscală” a afacerilor, pe această bază.

***

Conf. univ. dr. Cosmin Marinescu este consilier pe probleme de politici economice al ministrului Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu, și predă la Academia de Studii Economice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2013

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    25.9.2013, 8:49 pm

    – Cind guvernarea PDL a recalculat pensile speciale , nimeni nu a facut un calcul privind efortul financiar suplimentar necesar ( peste 1 miliard lei noi si conform analizei Consiliului Fiscal )
    – Cind guvernarea USL a decis sa recalculeze acele pensi speciale care au fost reduse la recalcularea anterioara ( sub 10 % din numarul de beneficiari ) , nici un consilier guvernamental nu se lamenta de noul efort financiar suplimentar necesar. (96 milioane lei noi anual conform declaratiei domnului Ponta )
    _ Indexarea ulterioara a tuturor pensilor , inclusiv cele speciale (mari si foarte mari ) cu 4 % a reprezentat , reprezinta si va reprezenta un alt efort bugetar extrem de consistent in fiecare an .

    A calculat domnul consilier impactul acestor aberatii politice asupra bugetului de stat din acest an si pentru anii urmatori ?
    A facut cineva o corelatie intre aceste masuri si imposibilitatea de a reduce taxele datorita greselilor catastrofale adoptate de toate guvernele in ultimii 5 ani ?

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult