Condiţiile impuse de România pentru deblocarea împrumutului acordat Republicii Moldova

Premierul Dacian Cioloş i-a transmis omologul său din Republica Moldova, Pavel Filip, o scrisoare în care sunt detaliate măsurile concrete pe care statul vecin trebuie să le ia pentru ca România să deblocheze prima tranşă, în valoare de 60 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat Chişinăului.

Legea pentru ratificarea acordului a fost retrimisă de preşedintele Klaus Iohannis Parlamentul, şeful statului considerând că promulgarea nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme în Republica Moldova.

Pe lista măsurilor cerute de  Bucureşti în schimbul împrumutului se află: implementarea Agendei de Asociere UE-Republica Moldova, numirea unui guvernator, stabilirea unei foi de parcurs pentru ajundegerea la un acord cu FMI, măsuri legislative pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, o analiză asupra vulnerabilităţilor din sistemul bancar, reforma Justiţiei şi conlucrarea cu societatea civilă.

Premierul Dacian Cioloş spune în scrisoarea transmisă sâmbătă la Chişinău că România va sprijini eforturile Republicii Moldova de aplicare a reformelor democratice, economice şi instituţionale, dar şi că autorităţile de la Bucureşti vor lucra la conturarea unui ajutor de urgenţă (umanitar).

Mai jos, textul integral al scrisorii transmise de premierul Dacian Cioloș premierului Republicii Moldova (sublinierile aparţin redacţiei):

Stimate domnule Prim-Ministru,

Ţin să vă asigur, încă o dată, că România este şi va continua să fie alături de Republica Moldova. Înţelegem seriozitatea situaţiei economice şi implicaţiile asupra stabilităţii Republicii Moldova şi bunăstării cetăţenilor săi. În egală măsură, suntem convinşi că rezolvarea problemelor actualităţii nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forţele politice şi o relansare solidă, sustenabilă şi credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european. Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci sunt cel mai bun garant al stabilităţii şi prosperităţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului şi promovarea susţinută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependenţă, care se întăresc şi susţin reciproc, răspunzând, în acelaşi timp, şi dorinţelor cetăţenilor .

Aşa cum am arătat în cursul convorbirilor noastre, România este dispusă să ofere sprijinul necesar Republicii Moldova, într-o manieră structurată şi graduală, în conexiune cu eforturile întreprinse la Chişinău pentru asumarea şi aplicarea reformelor democratice, economice şi instituţionale. Doar astfel asistenţa României va putea atinge impactul dorit, în complementaritate cu asistența altor parteneri internaționali și financiari ai Republicii Moldova, în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.

Pentru crearea condiţiilor necesare transferării primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro, apreciem necesar ca autorităţile Republicii Moldova să întreprindă, în termenul cel mai scurt, înaintea transferului acestei prime tranșe, acţiuni decisive care să asigure următoarele:

• Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. În acest sens, salutăm un prim pas făcut prin adoptarea în ședința de guvern din 27 ianuarie a Planului Național de Armonizare a Legislației pentru evidența transpunerii actelor UE în legislația națională.

• Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituție independentă și responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenție deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.

• Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esențială stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiții și un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul.

• Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.

• Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naționale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.

• Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei  de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, în vederea consolidării și integrării lui. Adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naționale de Integritate, controlul averilor, noțiunea de conflicte de interese și o instituție puternică de implementare) ar ilustra voința politică de reformă așteptată de cetățenii Republicii Moldova și de partenerii internaționali.

• Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus.

Aceste recomandări de măsuri, exprimate şi în cursul discuţiilor avute la Bucureşti, la 26 ianuarie 2016, vor asigura, în opinia noastră, premisele necesare pentru consolidarea stabilităţii Republicii Moldova şi pentru transferarea sprijinului financiar al României. Vor asigura, de asemenea, premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu alți parteneri internaționali și financiari.

Până la acel moment, în spiritul abordării graduale discutate, la nivelul Guvernului României vor fi luate măsurile necesare pentru conturarea unui ajutor de urgenţă (umanitar) pentru Republica Moldova, respectiv pentru intensificarea cooperării sectoriale şi relansarea unor proiecte strategice.

Vă rog să primiţi, stimate domnule Prim-ministru, asigurarea deosebitei mele consideraţii,

Dacian Cioloş

PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare, la începutul lunii noiembrie 2015, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, arătând că promulgarea nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme.

„Luând în considerare Declarația comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la București la 27 aprilie 2010, și având în vedere contextul politic actual din Republica Moldova — survenit ulterior adoptării de către Parlamentul României a legii menționate—, considerăm că promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău, la 7 octombrie 2015, nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014″, se precizează în cererea de reexaminare.

Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, vizează ratificarea unui acord de asistenţă financiară rambursabilă în sumă de până la 150 de milioane de euro din disponibilităţile rezultate din procesul de privatizare, înregistrate în soldul contului curent în valută deschis la Banca Naţională a României. Asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. Împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, iar scadenţa fiecăreia dintre acestea este de maximum 5 ani.