marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 martie, 2019

Cele mai multe bănci din sistem vor datora o taxă de 0,4% din active, majoritatea instituțiilor de credit având cote de piață de peste 1%.

În privința unor eventuale ”reduceri” a poverii fiscale, sistemul bancar, per ansamblu, ar trebui să accelereze în acest an ritmul de creștere al creditării de la 6,6% la cel puțin 8%, în vreme ce marjele medii de dobândă (diferențele dintre dobânzile cerute debitorilor și dobânzile acordate deponenților) ar trebui reduse cu cel puțin 0,5 puncte procentuale, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor oficiale și a proiectului de modificare a OUG 114.

Cea mai mare povară fiscală va fi suportată de băncile din fruntea clasamentului, care concentrează aproape jumătate din activele bancare de la nivel local, precum și peste jumătate din profitul sistemului. Și băncile mici se află într-o situație complicată, acestea fiind nevoite să verse tot profitul înregistrat dacă nivelul taxei este superior acestuia. Capacitatea acestora de a genera profituri mari, așa încât să rămână cu bani după plata taxei, este redusă, ceea ce ar putea duce la decapitalizarea acestora.


Proiectul de modificare a OUG 114 prevede diferențierea nivelului taxei în funcție de cota de piață astfel:

  • 0,4% pe an, pentru instituţia bancara care deţine o cota de piaţă mai mare sau egala cu 1%;
  • 0,2% pe an, pentru instituţia bancara care deţine o cota de piaţă mai mică de 1%.

Cel puțin 18 bănci din sistem au o cotă de piață de peste 1%, potrivit datelor BNR aferente anului 2017 și estimărilor cursdeguvernare.ro pe baza proceselor de fuziuni din ultimii doi ani (preluarea Bancpost de către Banca Transilvania și fuziunea Intesa Sanpaolo Bank cu Veneto Bank).

În ceea ce privește țintele de reducere a taxei, acestea au fost stabilite astfel:

Pentru anul 2019, pentru fiecare instituție bancară, ținta de creștere a creditării este de +8,0%, ținta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0%, iar marja de referința a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale.


Impactul taxei pe active ar urma să fie de sub un miliard de lei, potrivit celor mai recente declarații ale ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. Bugetul pe 2019 nu prevede niciun venit din această taxă.

Condițiile ”hărniciei”

Taxa pe activele bancare ar putea fi redusă spre zero, dacă băncile respectă o serie de ținte. Mai jos, calculele.

  • pentru creșterea intermedierii financiare, prin creșterea soldului creditelor:

i. cu 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare și gospodăriilor populaţiei, determinată potrivit art. 86 alin.(2) lit.h) este egală sau mai mare decât ținta de creștere a creditării, prevăzută la alin. (7);

ii. până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare si gospodariilor populaţiei este mai mică decât ținta de creștere a creditării, situație în care procentul de reducere  a taxei pe active se calculează proporţional, conform următoarei formule: R1 = [creșterea soldului creditelor /  ținta de creștere a creditării] *50%.

Pentru 2019, ținta stabilită a fost de 8%. În situația în care o bancă și-a crescut portofoliul de credite cu doar 5%, spre exemplu, aceasta ar beneficia de o scutire de [5% / 8%] *50%, respectiv de 31,25%. Astfel, banca ar datora o taxă pe active de 0,28% (0,4% – [31,25% / 0,4%]).

În situația în care și-a atins ținta de creditare, taxa datorată va fi de 0,2% din active.

În 2018, soldul creditului neguvernamental total a crescut în medie cu 6.6% an/an.

  • pentru diminuarea marjei de dobândă:

i. cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referință a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă determinată potrivit art. 86 alin. (2) lit. i) este egală sau mai mare decât ținta de diminuare a marjei de dobândă, prevăzută la alin.(7).

ii. până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ținta de diminuare a marjei de dobândă prevăzută la alin. (7), situație în care procentul de reducere a taxei pe active se calculează proporţional, conform următoarei formule: R2 = [(diminuarea marjei de dobândă / ținta de diminuare a marjei de dobândă) * 50%].

Marja de referință a dobânzii (diferența dintre  stabilită pentru 2019 este de 4%. Marja reprezintă diferența între rata medie ponderată a dobânzii la creditele, denominate în lei, acordate de o instituție bancară societăților nefinanciare și gospodăriilor populației, și rata medie ponderată a dobânzii la depozite, denominate în lei, atrase de la societăți nefinanciare și gospodariile populației.

Ținta de diminuare a marjei de dobândă stabilită pentru acest an este de 8%.

În luna ianuarie, marja netă de dobândă a creditelor și depozitelor în lei din sold a fost de 6,74 puncte procentuale la nivelul sistemului bancar. În ceea ce privește creditele noi, marja s-a ridicat la 6,71 puncte procentuale, în creștere față de decembrie 2018.

”Considerăm că aceste evoluții au fost influențate de deciziile implementate de administrație la final de 2018 (introducerea unei taxe speciale pe activele bancare)”, notează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

Pentru a beneficia de reducerea de 50% a taxei pe active, sistemul bancar trebuie să își reducă marja cu cel puțin 0,54 puncte procentuale.

 

Taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații:

  • dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării, sau
  • dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau
  • dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum și marja de referință a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.

Documentul mai oferă o ”concesie” pentru instituțiile de credit al căror profit este sub nivelul taxei, în vreme ce băncile cu pierderi sunt exceptate. Anul trecut, opt bănci au înregistrat pierderi, potrivit datelor BNR. Totodată, mai mult de jumătate din profitul sistemului bancar a fost realizat de cele mai mari trei bănci de la nivel local (Banca Transilvania, BCR și BRD), potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor oficiale.

”În cazul în care taxa pe active datorată de instituțiile bancare se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârșitul semestrului, respectiv al anului  pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influența taxa pe active datorată pentru anii următori”, se arată în proiectul de modificare al OUG.

De asemenea, documentul prevede excluderea titlurilor de stat, a creditelor garantate de stat, a depozitelor băncilor la BNR și a tranzacțiilor interbancare din baza de calcul a taxei pe active.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Astfel, vor fi excluse din baza de calcul:

  • numerarul;
  • solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;
  • expuneri neperformante la valoare netă;
  • titluri de datorie emise de administrații publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;
  • credite și avansuri acordate administrațiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;
  • credite acordate de instituțiile de credit sectorului neguvernamental  purtătoare de garanții primite din partea administrației publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;
  • credite acordate instituțiilor de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituții de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituții de credit (nostro) și creanțe atașate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operațiuni reverse repo și titluri luate cu împrumut, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: