România a avut în ultimii ani o creștere economică de top, însă calitatea creșterii economice este plafonată de limitele competitivității regiunilor sale de dezvoltare – potrivit scorurilor obținute de acestea în Indexul actualizat al Competitivității Regionale (RCI) construit de Comisia Europeană (DG Regio).
Toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României marchează cele mai mari scoruri fie la dimensiunea pieței (București – Ilfov), fie la piața muncii, care sunt doar 2 din cele 11 criterii de măsurare a competitivității.
Altfel spus, competitivitatea României marchează cel mai mare scor la capitolul consum, dar scorul mediu total al regiunilor României (56,4 de puncte) o plasează abia puțin peste jumătatea mediei regiunilor europene (UE – 27, 100 de puncte) – ceea ce exprimă incapacitatea structurii competitivității României de a susține creșterea.
Cea mai competitivă regiune a României:
locul 11 la PIB regional/locuitor, dar locul 129 la competitivitate
Așa se face că regiunea București – Ilfov, cea mai competitivă a României, ocupă abia locul 129 din 234 în topul RCI (cu 93,7 puncte), deși este a 11-a în topul european al produsului intern brut regional pe locuitor, după puterea de cumpărare standard (PPS), potrivit celor mai recente date Eurostat.
Bucureștiul marchează un scor de 151,6 puncte la criteriul dimensiunii pieței (respectiv al consumului) – recordul național.
Doar regiunea Vest (care include județele Arad și Timiș) mai depășește media României (cu 57,8 puncte), pentru că scorul la mărimea pieței este de 99,7 puncte.
În absența paradoxului bucureștean
Celelalte șase din cele opt regiuni de dezvoltare se plasează printre cele 10 cel mai puțin competitive regiuni ale Europei dintr-un total de 234.
În cazul lor, scorurile lor de competitivitate cele mai mari nu sunt la mărimea economiei, ci la piața muncii – o măsură implicită a dimensiunii consumului, cu scoruri de la 81,9 puncte (regiunea Sud – Muntenia), până la 91,8 puncte (regiunea Centru).
(Citiți și: „Dezechilibrele externe: atenție la competitivitatea economiei, deficitele cronice și costul de îndatorare”)
Astfel că paradoxul bucureștean (PIB mare – competitivitate redusă) nu mai este replicat la cele 6 regiuni codașe la competitivitate, pentru că sunt oricum mult prea mici scorurile la celelalte 10 criterii ale indexului RCI 2.0 – 2022.
Celelalte 10 criterii măsoară performanța în:
instituții,
infrastructură,
sistemul de sănătate,
educația de bază,
educația superioară (inclusiv training-ul și învățarea continuă),
indicatorii macroeconomici,
pregătirea tehnologică,
dezvoltarea („sofisticarea”) afacerilor
și, mai ales, inovarea.
„Rețeta” Bucureștiului: Mărimea contează. Mai mult decât educația și inovarea
Succesul relativ al Bucureștiului (plasarea nu mult sub media europeană – 100 de puncte) se datorează mai ales dimensiunii pieței în general și a pieței muncii în special.
Totodată, cu peste 1,7 milioane de locuitori, Bucureștiul concentrează 9% din populația României, iar județul Ilfov mai adaugă 2,8%. Astfel că plasarea regiunii la vârful clasamentului european al regiunilor după PIB / PPS, este mai strâns legată de consum decât de competitivitate.
Este drept, alte două criterii au scoruri de peste 100 de puncte: inovarea (116,8) și educația superioară inclusiv training-ul și învățarea continuă (112,4), dar se știe că mulți dintre actorii care marchează la aceste scoruri ajung să joace în echipe străine.
Mărimea contează cel mai mult și în regiunea Vest, a doua cea mai competitivă a României, mai precis mărimea pieței muncii, cu un scor de aproape 100 de puncte, care îi ține indicele RCI la 57,8 puncte, dar nu mai sus de locul 223 din 234.
Contra-performanțele: de la educație precară la afaceri subdezvoltate
Județele României (cele cu populație de peste jumătate de milion, de pildă, cu proporții între 2,7% – Mureș, și 4,0% – Iași din totalul populației) nu reușesc să aibă un consum suficient de mare ca să iasă din subsolul clasamentului regiunilor după PIB / PPS.
Și nici nu ar avea cum, cu scorurile de competitivitate la care se opresc.
Educația de bază are scoruri de numai 12,3 puncte în toate cel 8 regiuni.
„Sofisticarea afacerilor” se oprește la:
12,5 puncte în Sud – Vest Oltenia,
14,1 puncte în Sud – Est,
14,5 în Centru (dar inovarea marchează 32,7 puncte, totuși),
15,3 în Sud Muntenia,
16,7 puncte în Nord – Est.
Inovarea rămâne la 15,3 puncte în Sud Muntenia, 17,9 puncte în Sud – Vest Oltenia, 19,5 în Sud – Est, 23,7 în Nord – Est (dar mărimea pieței marchează doar 17,6 puncte).
Inovarea și sofisticarea afacerilor se mai înviorează în regiunea Nord – Vest (36,7, respectiv 25,5 puncte).
***
(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Au apărut Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)
***
Un răspuns
Calitatea creșterii economice este plafonată de pensiile speciale, pensiile cumularzilor insuficient impozitate, peșchesurile foștilor parlamentari si primari numita mita pentru slaba prestație pentru nedezvoltarea Romaniei!