miercuri

29 iunie, 2022

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iunie, 2022

Marile companii europene se confruntă cu perspectiva lipsei de competitivitate față de companiile de același calibru din restul lumii, mai ales cele americane – potrivit unei analize a McKinsey.
De exemplu, față de companiile americane de același calibru, companiile europene cu afaceri de peste un miliard de dolari:

  • sunt mai puțin profitabile cu câteva procente,
  • veniturile le cresc cu 40% mai încet,
  • investesc cu 8% mai puțin și
  • cheltuie cu 40% pe cercetare & dezvoltare (R&D).

Dacă nu recuperează handicapul marile companii europene vor pierde oportunitatea de a-și atrage o valoare de cel puțin 2.000 miliarde de euro, dacă nu de două ori pe-atât.

Companiile europene nu sunt cele mai performante decât în două din 10 domenii în care diferența de competitivitate este (va fi) dată de „tehnologiile transversale”, precum inteligența artificială (AI), calculatoarele viitorului (cuantice, soft neuromorfic) sau cloud, internetul lucrurilor (IoT – internet of things), dezvoltarea conectivității sau „arhitectura  de încredere” (blockchain, smart contract).


Companiile europene sunt lidere în numărul de patente în biotehnologie și în tehnologiile curate tehnologic, dar pierde avantajul din cauza vitezei de aplicare și producție.  

Pierderea de viteză în aplicarea „tehnologiilor transversale”

Exemplele cele mai evidente ale rămânerii în urmă  în privința performanțelor tehnologiilor determinante de-a lungul sectoarelor  sunt cele din:

  • calculul cuantic: 50% dintre primele zece companii tehnologice majore care investesc în această tehnologie transversală sunt în Statele Unite, 40% în China și niciuna în UE.
  • 5G, un element cheie al viitorului conectivității: China captează aproape 60% din finanțarea externă, Statele Unite 27% iar Europa 11%.
  • Inteligența artificială (AI): Statele Unite au capturat 40% din finanțarea externă între 2015-2020,  Asia (inclusiv China) 32%, iar Europa 12%.
  • Biotehnologie: Europa are o bază științifică puternică și un bazin robust de talente și a demonstrat în timpul pandemiei că poate inova. Totuși, între 2018 și 2020, Statele Unite au cheltuit 260 de miliarde de dolari în biotehnologie, Europa 42 de miliarde de dolari și China 19 de miliarde de dolari.

Cum își pierde Europa avantajele

Deși Europa are multe companii cu performanțe înalte, pe ansamblu companiile europene au performanțe slabe față de cele din alte regiuni majore: cresc mai lent, dau randamente mai mici și investesc mai puțin în cercetare și dezvoltare decât omologii lor din SUA.


„Europa a ratat îmbarcarea în ultima revoluție tehnologică, rămânând în urmă în ceea ce privește valoarea și creșterea tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C) și alte inovații ” care își extind impactul asupra principalelor sectoare economice, potrivit analizei McKinsey.

Încă un exemplu: „Europa a fost lider în domeniul automobilelor, dar ar putea deveni un întârziat în conducerea autonomă”.

6 direcții pe care UE trebuie să-și concentreze ofensiva

Unul din țelurile UE este să devină casa a 10 giganți tehnologici cu o valoare de piață de peste 100 miliarde de euro până în 2030. Pentru aceasta McKinsey propune 11 direcții în care UE trebuie să-și concentreze politicile:

  • Să-și armonizeze reglementările emise de cele 28 de entități, despre care companiile spun că sunt a doua cea mai mare barieră în calea creșterii. Este nevoie de armonizarea completă a taxării (inclusiv TVA și a taxării opțiunilor beneficiilor în acțiuni), a regulilor de pe piața muncii și a procedurilor administrative.
  • Să revizuie reglementările antitrust transfrontaliere, mai ales în privința fuziunilor și achizițiilor, pentru geneza nu doar a unor „campioni naționali” ci globali. Este valabil și în privința dezvoltării ecosistemelor B2B.
  • Să creeze instituția susținerii capitalizării start-up-urilor în faza matură de creștere. Atragerea de capital pentru astfel de companii în Europa este un miliard de dolari , față de cele 10 – 15 miliarde de dolari din SUA, unde există DefenseAdvanced Research Project Agency (DARPA), Research Projects Agency–Energy (ARPA-E) și National Institutes of Health, care furninează miliarde de dolari sutelor de programe corporatiste R&D. Europa ar trebui să dezvolte în acest sens entități precum Joint European Disruptive Initiative (JEDI).
  • Să concentreze în parteneriate achizițiile publice mai ales în Apărare și Sănătate. Europa nu are astfel concentrate decât 0,2% din achizițiile sale publice, în vreme ce SUA are 40%.
  • Să crească dezvoltarea și susținerea regiunilor europene nevoiașe în perioadele de criză, prin prelungirea termenelor și susținerea fuziunilor și achizițiilor.
  • Să re-echilibreze abordării de reglementare de la imperativul precaut al protecției consumatorului spre cel care echilibrează costurile și beneficiile experimentării rapide a inovațiilor cu potențial revoluționar.

Alte 5 priorități pentru autoritățile europene

  • Să aplice proceduri de aprobare rapidă și de luare de decizii, similar modului în care UE a făcut-o în cazul aprobării vaccinurilor anti COVID.
  • Să favorizeze relocarea rapidă și deprinderea rapidă de aptitudini ale resurselor umane.
  • Să asigure zonele de operațiuni necesare firmelor mici pe lângă marile companii, dezvoltând perspectivele generate de regulamentele UE adoptate în 2022, Digital Markets Act și Digital Services Act.
  • Să creeze un mediu protector pentru firmelor care lucrează la tehnologiilor pe care de ase naște. Inovatorii europeni au nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta pe o piață mult mai fragmentată decât cea americană.
  • Să facă mai atractiv mediul european pentru talentele tehnologice pentru a reduce migrarea. UE atrage prin facilități specifice cu 80% mai puțini imigranți cu înaltă calificare decât vizele acordate de SUA pe baza contractelor de angajare.

Șansa pe care o poate pierde Uniunea Europeană

„Dacă Europa nu este capabilă să îmbunătățească impactul tehnologiilor transversale, firmele europene ar putea rata oportunitatea acelei valori adăugate de 2.000 până la 4.000 de miliarde de euro până în 2040, care s-ar putea traduce în salarii mai mari, asistență medicală mai bună, mai multe investiții în durabilitate, și așa mai departe”, spune analiza McKinsey.

 Valoarea în joc echivalează cu 30 până la 70 la sută din prognoza de creștere a PIB-ului din Europa între 2019 și 2040, sau un punct procentual de creștere pe an.13 Pentru mai mult context, aceasta ar fi echivalentă cu de șase ori suma necesară pentru a trece la net. -zero emisii.14 Și s-ar ridica la aproximativ 90 la sută din toate cheltuielile sociale curente din Europa

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: