fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Competitivitatea României (8). Eficiența pieței muncii – submedie pe toată linia

de Marin Pana 5.11.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator.

Eficiența pieței muncii ne plasează de-abia pe locul 110 din 148 de țări analizate în lucrarea ”Global Competitivity Index 2013 – 2014”. Acest fapt ne trage în jos în clasamentul general al competitivității, unde ocupăm locul 76. Paradoxal, datele la zi nu arată un nivel ridicat al șomajului deși rata de ocupare se situează semnificativ sub nivelul mediu european. Nici structura ocupării forței de muncă și nici mobilitatea acesteia nu ne avantajează.

Situația la zi

Potrivit datelor oficiale, numărul șomerilor era la finele lunii septembrie 2013 de 428.866 persoane. Este un progres evident față de nivelul de vârf atins în 2010 dar o diferență destul de mică față de plafonul de circa 440.000 persoane din anii 2011- 2012. Astfel, numărul șomerilor continuă să fie cu peste 20% mai mare în raport cu cel de dinaintea manifestării efectelor crizei economice.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

La nivel procentual și potrivit reglementărilor naționale rata șomajului arată destul de bine. Este pe un trend descrescător și a ajuns la valoarea minimă din ultimii ani, de 4,73% din populația activă civilă. Datele au fost ajustate recent cu valoarea definitivă pentru acest din urmă indicator statistic, stabilit la 9.063,4 persoane la 1 ianuarie 2013.

(CLICK PE TBEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat reducerea ponderii șomerilor neindemnizați la 61,99% la finele trimestrului III. Această pondere atinsese nivelul record istoric de 70,76% în luna iulie 2013, ceea ce reflecta un număr foarte mare de persoane aflate în șomaj pe termen lung și ieșite din perioada de acordare a indemnizației de șomaj.

O problemă: structura muncii

Studiul ”Perspectivele pieței muncii din România în contextul Strategiei Europe 2020 arată că țara noastră se plasa în anul 2000 pe ultimul loc în cadrul UE în privinţa ponderii populaţiei ocupate în servicii în totalul populaţiei ocupate (doar 40,8%, comparativ cu 56,6% în Polonia, 58,7% în Bulgaria, 58,9% în Slovenia, 59,4% în Cehia, 59,9% în Slovacia, 64,5% în Lituania, 64,7% în Estonia, 65,4% în Ungaria).

Totodată, însă, ne situam pe primul loc în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în agricultură (29,1%). Aceste date reflectă rămânerea în urmă a României comparativ cu structura economiilor celorlalte ţări din UE, fiind şi una din cauzele nivelului scăzut al eficienţei pe ansamblul economiei naţionale şi al distorsiunilor pe piaţa muncii.

Or, la nivelul Uniunii Europene, exista o puternică corelaţie pozitivă între ponderea populaţiei ocupate în servicii în totalul populaţiei ocupate şi nivelul PIB/locuitor, în vreme ce între ponderea populaţiei ocupate în industrie şi PIB/locuitor şi, respectiv, între ponderea populaţiei ocupate în agricultură şi PIB/locuitor corelaţiile erau negative.

Datele statistice referitoare la dinamica ponderii sectorului serviciilor în PIB în perioada 1995-2009 în cadrul UE demonstrează tendinţa clară de expansiune a sectorului serviciilor, toate ţările europene înregistrând dinamici pozitive. România, cu un spor de 12,2 puncte procentuale a ponderii serviciilor (de la 38,8% la 51%), s-a situat în perioada analizată pe locul al doilea în spaţiul european, fiind devansată doar de Letonia (cu un spor de 20,4 puncte procentuale, de la 56,6% la 77%). Cu toate acestea, România continuă să fie în continuare pe ultimul loc în cadrul UE.

În pofida înregistrării unor progrese, ratele de ocupare a forței de muncă în Europa, cu o medie de 69% pentru persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani, sunt în continuare mult mai scăzute decât în alte părți ale lumii. Numai 63% dintre femei lucrează, în comparație cu 76% dintre bărbați. La noi, rata de ocupare este de doar 64,4%, cu 57,4% la femei și 71,6% la bărbați

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani se menține astfel la o distanţă de 5,6 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. De reținut că la nivelul UE obiectivul de ocupare al strategiei Europa 2020 prevede ca 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Numai 46% dintre lucrătorii vârstnici (55-64 de ani) au un loc de muncă, comparativ cu peste 62% în SUA și Japonia. Mai mult, cetățenii europeni lucrează în medie cu 10% mai puține ore decât cei din SUA sau din Japonia. Cu 41,9% la mijlocul lui 2013, România se situează sub media UE la această categorie de vârstă.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din Romania, deși s-a dublat în intervalul 2003 – 2009, continuă sa fie printre cele mai mici din Europa. Doar 12,7% dintre aceste persoane sunt angajate, comparativ cu media europeana de aproximativ 50%, rezultă dintr-un studiu realizat de Fundația Motivation Romania și Societatea Academică Română.

Stimulentele acordate de stat pentru ocuparea unui loc de muncă la peste 50 de km de domiciliu (de două ori valoarea indicatorului social de referință sau 1.000 de lei) și de schimbare a domiciliului pentru a avea un serviciu în altă localitate ( de șapte ori valoarea indicatorului social de referință sau 3.500 de lei) sunt foarte reduse.

Toate aceste neajunsuri sugerează și principalele direcții de acțiune pentru creșterea ocupării și flexibilizarea pieței muncii în ideea de a crește competitivitatea economiei românești. Asta dincolo de nivelul în creștere al salariilor și de relațiile dintre angajat și angajator, care nici ele nu sunt de natură să ne confere pe termen mediu și lung o poziție mai ridicată în clasamentul mondial.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.11.2013

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    5.11.2013, 6:49 pm

    – Eurostat
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-31102013-BP/EN/3-31102013-BP-EN.PDF
    Rata somajului in RO ,luna septembrie (ajustata sezonier) = 7,5 %
    Numar someri (in luna septembrie ) 747.000 persoane
    Daca confruntam cu datele Ministerului Muncii exista o diferenta enorma . (bineinteles mereu de vina metodologia de calcul) .
    – Ministerul Muncii da si aceste date :
    http://www.mmuncii.ro/j3/images/Date_lunare/s39-13.pdf
    Rezulta ca someri indemnizati cu :
    ( 75 % din indicatorul social de referinta) = 129.892 persoane
    (cu 50 % din acelasi indicator ) = 33.115 persoane .
    TOTAL someri indemnizati = 163.007 persoane
    Deci si confruntind datele MM cu cele Eurostat , pina la cifra de 747.000 someri , restul de 583.993 persoane nu au nici un ajutor financiar .
    – Pe cine sa credem din moment ce in UE datele oficiale sint cele Eurostat ?

  2. Klopo_tare
    6.11.2013, 10:07 am

    Acum ajungem la efectele faimoasei lozinci lansate practic de USL, pe atunci FSN: “Noi muncim, nu gandim”!!! Cei care muncesc nu pot mari eficienta, aceasta este treaba celor ce gandesc, iar in cazul economiei romanesti, gandirea se face dincolo de granite, unde au emigrat ganditorii romani pentru a evita ca respectivele lor cutii craniene sa nu ajunga vaze pentru florile de mina.

  3. Tenis
    6.11.2013, 11:46 am

    daca muncim, nu avem timp sa gandim :)) suntem prea obositi

Lăsați un comentariu


Stiri

Majorarea cu 40% a pensiilor, CCR amână dezbaterile până în ianuarie

Vladimir Ionescu

CCR a amânat pentru 13 ianuarie 2021 sesizarea prin care Guvernul contesta majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor până la nivelul prevăzut în… Mai mult

Stiri

Ministerul Mediului: Finanțare pentru instalarea a circa 500 stații de încărcare a mașinilor electrice

Adrian N Ionescu

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a pus în dezbatere publică, până la 30 noiembrie, programul prin care ar urma să se dezvolte infrastructura de… Mai mult

Stiri

INACO: Aproape 7000 de elevi din Sectorul 3 au beneficiat de webinarii de educație cu privire la meseriile viitorului

Vladimir Ionescu

6892 de elevi din școlile Sectorului 3 București au participat la cele 20 de sesiuni online de instruire cu privire la meseriile viitorului, susținute de… Mai mult

Stiri

Jumătate dintre IMM-urile din România mai au bani doar pentru maxim două luni – barometru Sierra Quadrant & Frames

Adrian N Ionescu

Șase din zece IMM-uri din România (58%) mai au fonduri disponibile numai pentru 1 – 2 luni, iar 22% dintre antreprenori apreciază că banii din… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Vânzarea terenurilor agricole: Noile reguli, mai restrictive, nu se vor aplica și tranzacțiilor demarate până în octombrie 2020

AVOCATNET

Pentru a evita un blocaj în ceea ce privește finalizarea tranzacțiilor terenurilor agricole, Guvernul a stabilit aseară, prin intermediul unui proiect de ordonanță adoptat în… Mai mult

Stiri

România a plătit un avans de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat miercuri, pe Facebook, semnarea unei plăți de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid-19 achiziționate de Comisia Europeană… Mai mult

Stiri

Constantin Damov, Coaliția pentru Economie Circulară: Reciclatorii recurg la importuri, ridicând astfel țintele de reciclare din alte state europene

Vladimir Ionescu

România are capacități însemnate de reciclare, însă companiile care activează în acest domeniu sunt nevoite să importe PET-uri, ridicând astfel țintele de reciclare ale statelor… Mai mult