Comisiile parlamentare încep modificarea Legii pensiilor speciale, în acord cu observațiile CCR

Comisiile pentru muncă, juridică, apărare şi constituţionalitate ale Senatului vor începe marți analiza Legea pensiilor speciale, pentru punerea prevederilor acesteia în acord cu decizia CCR.

„Am făcut ultimele modificări, conform cerinţei CCR. Nu mai era în discuţie impactul, fiindcă, oricum, impactul nu e pentru trecut, e pentru viitor. Nicio lege nu poate fi aplicată în trecut, tot timpul actul e pentru viitor. S-a acceptat impozitarea peste salariul mediu pe economie cu încă zece procente şi calculul pensiei la magistraţi pe ultimele 48 de luni, pentru că singura temă a rămas în zona magistraţilor. (…) Cred că, cu puţin efort, ar putea să treacă de Senat, ca săptămâna viitoare să treacă de Camera Deputaţilor, în eventualitatea în care există iarăşi un atac la CCR să avem timp să ne încadrăm”, a declarat luni prim-ministrul Marcel Ciolacu.

El a subliniat importanţa aplicării aceloraşi reguli şi a eliminării excepţiilor. „Urmează pe urmă să vină Ministerul de Finanţe cu Banca Mondială, ei fac calculul de impact. Dar, este unul acceptat. Ca în multe alte probleme pe care le-a avut România, cred că cel mai important este să se creeze un ‘T’ zero, de unde să ştim exact regulile. Şi regulile, totuşi, să fie la toată lumea la fel”, a explicat Ciolacu.

La rândul său, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că legea pensiilor speciale trebuie să fie finalizată în Parlament în maxim două săptămâni, menţionând că va fi o soluţie care trebuie asumată politic pentru ca România să poată beneficia de banii din cererea de plată numărul 3 din PNRR.

„Trebuie să beneficiem de plăţile din cererea de plată numărul 3. (…) Sunt chestiunile legate de timpii prin care se ajunge la corelarea între vechimea minimă şi vechimea maximă, timpul, de asemenea, limită la care se ajungea într-un final, în 2045. (…) Este o discuţie pe care urmează să o finalizăm. Nu s-a luat încă decizia finală pe această speţă. Aşa cum am văzut că există disponibilitate din partea tuturor instituţiilor, o vom rezolva şi pe aceasta”, a adăugat Ciucă.

CCR: Pensia magistraților trebuie să fie apropiată de salariile în plată, altfel se încalcă independența judecătorilor și procurorilor

În 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.

Legea pensiilor speciale este neconstituțională în partea referitoare la magistrați, întrucât încalcă principiile independenţei justiţiei şi statului de drept, având în vedere că pensia este „o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept” și trebuie să asigure securitatea financiară, inclusiv prin pensii apropiate de ultimele venituri, se arată în motivarea hotărârii CCR din 2 august ce a declarat parțial neconstituțională legea.

(Citiți și: ”Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania”)

Argumentele CCR:

Constituțional este să se asigure pensii apropiate veniturilor din perioada de vârf a activității

Ce spune Curtea:

• Prin Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, precitată, a statuat că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.
• Curtea a constatat că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură în care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.
• Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă 23 indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite.

Despre vârsta de pensionare, care trebuie să crească la 60 de ani (în momentul de față nu există vârstă nimină, ci doar condiția vechimii )

• Curtea constată că, în realitate, această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente (ipotetic, vârsta de pensionare în sistem începe de la 47 de ani, și nu 50), operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate [a se vedea și 24 Decizia nr.283 din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.488 din 6 iunie 2023, paragraful 95], și că, pe de altă parte, nu cuprinde reglementări care să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976.
• Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție.

****

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului”)

***