Comisia Europeană se gândește să revină în următoarele săptămâni asupra deciziei de a suspenda toate tarifele și cotele la exporturile ucrainene de produse agroalimentare.
Potrivit Euractiv, mai multe state membre, între care și România, s-au plâns că afluxul de produse agricole ucrainene îi dezavantajează pe fermierii din UE.
Aprobată în timp record de parlamentarii UE după invazia rusă încă în derulare, actuala schemă temporară de un an de liberalizare a comerțului cu Ucraina urmează să fie revizuită în iunie 2023.
Liberalizarea comerțului agricol, un succes pentru Ucraina
Comerțul cu aproape jumătate din bunurile agricole ale Ucrainei a fost liberalizat în 2016, când a intrat în vigoare acordul de liber schimb DCFTA, iar restul produselor au făcut obiectul unei perioade de tranziție de liberalizare a comerțului, care durează până în mai 2023.
Începând cu luna mai 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, UE a decis măsuri suplimentare pentru a ajuta Ucraina să exporte bunuri agricole prin toate rutele posibile.
La aproape un an de la începutul războiului, măsurile s-au dovedit a fi de succes: în decembrie, un total de trei milioane de tone de cereale au fost exportate pe căile de solidaritate, potrivit executivului UE.
România, între statele care au probleme cu ajutorul dat agriculturii ucrainene
Cu toate acestea, acest succes s-a dovedit a fi o sabie cu două tăișuri, deoarece afluxul semnificativ de cereale a provocat tensiuni în țările UE.
Comisia se mobilizează deja pentru a reconsidera acest aranjament, ca răspuns la „presiune în creștere” din partea statelor membre.
(Citiți și: ”Fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina ar putea beneficia de fonduri din rezerva de criză agricolă”)
De exemplu, în septembrie, producătorii români de cereale au avertizat că afluxul de cereale ucrainene îi împinge spre faliment. Poziții similare au apărut și mai recent, din Polonia și din Ungaria.
Aceste state au cerut reconsiderarea acordului vamal pentru unele cereale importate din Ucraina, în special în ceea ce privește controalele pentru măsurile sanitare și fitosanitare (SPS), evidențiind riscul potențial al importului de cereale contaminate.
Deși Comisia a subliniat importanța căilor de solidaritate, a recunoscut că acest aranjament a reprezentat o „provocare pentru fermierii noștri”. Ca atare, executivul UE va dezbate obiecțiile în următoarele săptămâni, precizând că că viitorul summit UE – Ucraina, care va avea loc pe 3 februarie, va fi o „oportunitate” de a discuta despre cooperarea și sprijinul UE.
Fără unanimitate în utilizarea rezervei de criză
Între timp, Comisia a evaluat reacțiile statelor membre la ideea de a utiliza rezerva de criză a Politicii Agricole Comune UE pentru a ajuta fermierii din țări precum Polonia sau România.
Rezerva de criză este un fond de 450 de milioane euro care poate fi utilizat pentru a finanța măsuri excepționale pentru a contracara perturbări de piață care afectează producția sau distribuția.
Potrivit Euractiv, o serie de țări – inclusiv Finlanda, Letonia, Ungaria, Estonia și Republica Cehă – au salutat activarea rezervei agricole „cât mai curând posibil”. Slovacia a spus că este deschisă la idee, dar că trebuie luată în considerare ”cu atenție”.
O serie de alte state și-au exprimat opoziția față de idee, inclusiv Franța, Țările de Jos și Danemarca, în timp ce Italia a rămas „sceptică”, iar Malta și-a exprimat îngrijorarea că suma este insuficientă.
***
